Plimbare-n zi de vară
de Ștefan Baciu(2010)
1 min lectură
Mediu
Brazii pitici vărsau ozon în alba dimineață
Și ierburile-nalte, mai-mai te-acopereau,
Pășeai pierdută-n rouă și-n verdeață,
Vorbind cu munții cari recunoșteau
Pasul tău mic și iute închis într-o sandală,
Cuvântul tău fiebinte și gestul tău știut.
Ședeam pe-un trunchi de carpen în liniștea totală
Ce urcă în amiază - altar necunoscut.
Vorbeam atât de simplu, atât de prietenește,
Încât tăcu-n pădure și fluierul lui Pan.
În gara de departe, vedeam cum fumul crește,
Întocmai cum crescură și grânele în lan.
Rar ne-aplecam genunchii și culegeam o floare,
Nici nu știam prea-bine pe unde am ajuns;
Ar trebui să mergem, ai zis, privind spre soare
Și ne-am întors spre satul, pierdut sau doar ascuns.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Baciu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Baciu. “Plimbare-n zi de vară.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/stefan-baciu/poezie/plimbare-n-zi-de-varaIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.