Fără memorie de moarte
de Salvatore Quasimodo(2019)
1 min lectură
Mediu
Primăvara înalță arbori și fluvii;
vocea adâncă n-o aud,
în tine pierdut, iubit-o.
Fără memorie de moarte,
în carne uniți,
bubuitul ultimei zile
ne trezește adolescenți.
Nimeni nu ne ascultă;
ușoară răsuflare a sângelui!
Devenită creangă
mâna mea
înflorește pe șold.
Din plante pietre ape
se nasc animale
în suflarea văzduhului.
Traducere Ilie Constantin
