Zorile prefac in pulberi monstrii
de Paul Eluard(2005)
1 min lectură
Mediu
Habar n-aveau
Ca frumusetea omului intrece omul in masura.
Traiau ca sa gandeasca, gandeau spre-a nu vorbi,
Traiau doar ca sa moara si n-aveau nici un rost,
Iar nevinovatia si-o regaseau in moarte.
Si botezand-o: bogatie,
Au randuit cumau crezut mai bine
Mizeria, iubita lor.
Si mestecand in dinti flori si surasuri
Nu-si gaseau inima decat in varful pustii,
Habar n-aveau de blestemele oropsitilor
Ale acestor oropsiti ce vor scapa de grija maine.
Prin vise fara soare ei deveneau eterni
Dar pentru a preface norii in tarana
Din vise coborau fara sa-nfrunte cerul.
Sfarsitul lor si noaptea lor
Si umbra lor cea minunata:
Durere,-
Durere pentru oamenii ceilalti.
Pe-acesti dusmani nepasatori noi ii vom da uitarii.
In scurta vreme
Multimile de oameni
Vor repeta aceasta clara flacara cu glas scazut,
Aceasta flacara pentru noi doi,
Aceasta hrana a rabdarii noastre,
Pentru noi doi, oriunde, sarutul celor vii.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Eluard
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Curent
- suprarealism
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Eluard. “Zorile prefac in pulberi monstrii.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/paul-eluard/poezie/zorile-prefac-in-pulberi-monstriiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.