Ceea ce mă neliniștește este usurința cu care anormalitatea capată în viața noastră o aparență de normalitate. Odată mai mult, îmi spun că

\"A dansa pe vulcani nu este neapărat o dovadă de curaj.\" \"Cei cu adevărat curajoși vorbesc puțin despre curaj.\" \"Cel căruia îi este

Scrisoare domnului Hölderlin Ați scris undeva într-un vers: \"La ce bun poetul, în vreme de secetă?\" Și tocmai asta îmi dă îndrăzneala să mă

Scrisoare domnului Erasm Mă uit (a câta oară?) la chipul dumneavoastră din portretul pe care vi l-a făcut Holbein. La surâsul dumneavoastră

Scrisoare domnului Kafka Mă gândesc cum ați murit dumneavoastră, domnule Kafka, și cum a murit Socrate. Dumneavoastră internat într-un

Scrisoare domnului Unamuno Am uitat în ce împrejurări am văzut prima oară această moară de vânt. Þin minte doar că aripile aproape

Scrisoare domnului Rilke Despre adevărata singurătate nu vorbim decât în șoaptă. Nu putem ține conferințe publice despre ea. De altfel, ce mai

- 10 - Vă mirați, poate, că nu sunt sigur de amintirile mele. Dați-mi voie să vă lămuresc printr-un exemplu. Odată mi-am dat întâlnire cu un amic

(...) Am avut nevoie mereu de un "zid" în spate, să mă apăr, ceea ce a consolidat, din păcate, reflexul meu retractil, iar egoismul a făcut restul.

Am și un decalog aici. Eu l-am scris și tot eu l-am atîrnat pe peretele sălii de așteptare. Cum ridic ochii, îl văd. Și de fiecare dată citesc una

Scrisoare către Lucius Annaeus Seneca \"Filosofia nu stă în cuvinte, ci în fapte\", spuneți dumneavoastră într-una din scrisorile către

Vanitatea m-ar îndemna să pretind că am depins exclusiv de caracterul meu în viață (nu ne asigura bătrânul Heraclit că destinul este propriul nostru

Ceilalti lupi m-ar sfasia, daca ar sti ca urletul meu e, in realitate, un plans.