Coboară toamna...
de Octavian Goga(2006)
1 min lectură
Mediu
Coboară toamna-ncet din slavă,
Năframa galbenă-i răsare
Și peste vârfuri de dumbravă
Îi flutură departe-n zare.
Atât de jalnic geme vântul,
Cum s-a pornit acum să zboare,
Pare c-a prins în drum cuvântul
Unei neveste care moare.
Pe urma lui un plâns se-mparte
Și-n taina codrului străbate,
Ca niște fluturi – soli de moarte –
S-alungă foile uscate.
Lumina soarele și-o frânge,
De somn pleoapele i-s grele,
În jur de patul alb își strânge,
Mai des, cernitele perdele.
Din geana lui abia o rază
Îmi mai alunecă pe frunte
Și tremurând îmi luminează
Argintul firelor cărunte...
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Octavian Goga
- Tip
- Poezie
- An
- 2006
- Curent
- Tradiționalism
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Octavian Goga. “Coboară toamna....” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/octavian-goga/poezie/coboara-toamnaIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
