Coagula tristețea deodată.
de Nichita Stănescu(2010)
1 min lectură
Mediu
Coagula tristețea deodată,
ca-n valuri, trupul de mărgean,
și trupuri de-necați zvârlea din matcă
privirea când mi-o prelungeam.
S-a dus și ora de azi.
La radio s-a dat ora exactă:
\"Cling, clang\" sau \"Ping, pong\"
Toti își privesc ceasurile
numai murdarul de mine
ca și cum nimica nu ar fi,
mă gândeam, sau poate chiar strigam:
\"Hai să ne strângem în brațe,
hai, hai să ne strângem în brațe!\"