Trece un om despicat în două pe o stradă într-adins înfrigurată. Bărbatul e înalt și poartă o mantie albă cu glugă. Fața lui este trasă. Trece

Cineva bate cuie în apă ca în propriile sale tălpi. Cineva întoarce pe dos apa ca pe propriul său suflet. Cineva priponește apa de mal și pleacă

Am văzut fecioare înalte cu sîni albaștri și cearcăne verzi aruncîndu-și pruncii în fîntîna apusului. Pe străzile treceau mașini negre cu labe

Mergeau și mersul curgea din trupul lor ca niște lacrimi. Tălpile, dacă se puteau numi într-adevăr tălpi ceea ce vedeam eu, le picurau pe solul

Ninge sau poate plouă peste un cîmp de cadavre. Ninsoarea e neagră și umedă, ploaia e neagră și rece. Prin ninsoare sau poate prin ploaie trece

Pe un deal alb mi-am înălțat casă roșie. Roșu am vopsit-o pe dinafară. Roșu, înăuntru. Alb la față, îmi privesc mîna. Cu unghia am zgîriat pe

Mîna uitată în ochiul Poetului pictează un peisaj de grîu și maci. Crini negri ca niște candele aprinse fumegă în mijlocul lanului: Taci, suflete,

Fratele Atichin nu seamănă cu mine ci mai mult cu fratele Ferapont, cel de deasupra mea. El citește și corectează tot ce scrie celălalt Kiril. Nu

La o măsuță joasă stau liniștit și-mi beau ceaiul. Ceilalți își fac baia de aburi: privesc trupurile lor goale cum trec prin fața mea și dispar

Un bărbat încă tânăr stă în fața unei ferestre deschise și scrie într-un registru mare și verde. Bărbatul încă tânăr poartă tricorn și

Fecioara neagră stă la pian. Are craniul ras până la sânge. Nu cântă. Cineva i-a pilit ușor dinții. Acum își dezlipește pleoapele și se admiră

Vai, cîinele meu albastru cîinele meu galben cîinele meu trist mă urmezi totdeauna! Dimineața și seara, noaptea, la prînz cu ochii

Făcu deasupra sa o gaură-n cer prin care vorbea cu neantul. Striga: Ce este răul? Adevărul? Binele? După trei zile venea răspunsul: un hohot

E noapte și inima ta se ridică deasupra tuturor inimilor. În întuneric, în somn, aura ta strălucește. Doar capul ți se înclină pe piept și

Acum cînd sîngele meu s-a preschimbat în apă vino să te scalzi seara în lumina astrelor pure pleoapele mele vor rămîne închise pe veci ca doi

În spatele fiecărui om stă de veghe un înger. Îngerul din spatele meu a căzut și totuși ale cui sînt mîinile astea, aceste mîini fine ca niște

Deasupra fratelui Ferapont stă fratele Lazăr. Deasupra fratelui Lazăr nu mai e nimeni. El e într-adevăr foarte singur. Nu privește nici în afară,

Cît timp un singur fir de nisip se va împotrivi Deșertului cît timp un singur strop de apă se va împotrivi Mării Fiii lui Satan vor stăpîni

Arunc zarurile pe trupul unei femei și pierd. Și astfel trupul ei se acoperă încet de cenușă. Ea mă privește și plânge. Își acoperă cu

Un copil foarte mic biciuie apa pînă-i țîșnește sînge pe ochi. Ce frumos, ce frumos! strigă copilul din mine și se tăvălește de rîs. Un copil

Ochii tăi sînt de fum și buzele tale și dinții și glasul tău de fum sînt Și sînii tăi sînt de fum și coapsele și brațele tale care mă

Lacrima pe care tu o strivești cu piciorul și lacrima pe care o arzi cu fierul înroșit. Lacrima care-ți arde în ochi și lacrima care aleargă pe

Un bătrîn trece pe stradă cu rama unei ferestre pe umăr din care un domn tînăr cu favoriți și monoclu aruncă o privire severă la trecători Un

Un trabuc lung fumează Îngerul în fața ferestrei pe care o ține deschisă pe piept. Oricine îl poate zări la miezul nopții aici, stînd ghemuit la