Privighetoarea secolului XX
de Mircea Dinescu(2004)
1 min lectură
Mediu
Din fiecare veac coboară un cal să ronțăie statui
zadarnic încercați să-mi puneți pe limbă lipitori abstracte
orgoliul meu e să-mi plimb rana într-un vagon de clasa-ntîi
norii ghimpați să-i trec în silă ca îngerul lipsit de acte
apoi să car pămînt cu gura peste orașele din zori
în piei de iepure ghitara să mi-o îmbrac să vină cîinii
s-aud cum rup din ea și pieptul să-mi cadă între cerșetori
ca o monedă azvîrlită de sus din turnurile pîinii
Hai secerați genunchii iernii să nască numai vineți fulgi
un dans de gropi se-ncinge-n ceruri de parcă m-ar chema la nuntă
forțați un trandafir să are tăiați-i unghiile lungi
și-mbălsămați privighetoarea căci vai privighetoarea cîntă