Mircea Cărtărescu›Poezii

țăranul de când cu electrificarea înțelege cum stau lucrurile pe planetă se indignează grațios în mijlocul pogoanelor sale de situația din cipru

într-o zi chiuveta căzu în dragoste iubi o mică stea galbenă din colțul geamului de la bucătărie se confesă mușamalei și borcanului de muștar se

zveltă ca o pipetă trece pe bicicletă fata cu șosete de diamant. ea are părul de diamant și fața de diamant și fustă verde de

filmată din elicopter iarna apare într-un prim-plan atât de intens că i se văd broboanele de sudoare scurgându-se lent între lujerii ieșiți din

așezat pe o roată de camion cavalerul joacă șah cu moartea. peste uriașul stadion olimpic soarele răsare ca un tub de substanță adezivă,

țăranul e pe câmp el are și-o nevastă nevasta un copil copilul un viitor minunat primit cadou de întâi april țăranul și-a îngrădit bătătura cu

imi amintesc irisii tai multicolori si utopici ca panourile cu fotografii de la intrarea in ambasade, parul tau cu incalcelicafenii, verzui,

Ningea pe Colentina și erau steluțe în genele ei. Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru și erau steluțe, steluțe, steluțe în genele

tu parcă ești făcută din celofan, tu parcă ești câștigată la zaruri și pierdută prin condiția ta de femeie și iar câștigată și iar pierdută și iar

ca să se creadă pe sine, ca să se vadă, ca să se tulbure, ca să împrăștie spori filamente și funigei de lumină către un telescop presimțit ca să-și

un timp am fost atat de apropiati amandoi incat imi aminteam episoade din copilaria ta si visam visele tale si cand tu iti mancai curcubeul la

Cri, dă-mi mânuța și fii atentă: e toamnă arborescentă și nori în amestec cu stele curg peste autoturismele de pe șosele. prin toamnă

Niște grăsane se uitau la mine și atunci îmi dau seama că zâmbesc. zâmbesc în mașina 109 în drum spre slujbă. firește impresie bună nu poate să

Ningea pe Colentina și erau steluțe în genele ei. Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru și erau steluțe, steluțe, steluțe în genele ei.

e seară și ninge-ndesat zăpada-n zăpadă se lasă și abia mă mai mișc înghețat și abia mai știu drumul spre casă e beznă un câine-a

zveltă ca o pipetă trece pe bicicletă fata cu șosete de diamant. ea are părul de diamant și fața de diamant și fustă verde de brocart. în pulpa

să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de

tu ești altfel făcută decât mine. tu mă înspăimânți. tu ești un monstru. mi-e frică de tine. ai lucruri pe care eu nu le am. ai sâni, de pildă, ai

când ai nevoie de dragoste nu ți se dă dragoste. când trebuie să iubești nu ești iubit. când ești singur nu poți să scapi de singurătate. când

1 deasupra mamei răsărise un curcubeu negru. pe-atunci mama era doar o fetiță și părul ei era din șuvite de diamant. ea se opri din jocul

când ai nevoie de dragoste nu ti se da dragoste. când trebuie sa iubesti nu esti iubit. când esti singur nu poti să scapi de

Cri, dă-mi mânuța și fii atentă: e toamnă arborescentă și nori în amestec cu stele curg peste autoturismele de pe șosele. prin toamnă

1 deasupra mamei răsărise un curcubeu negru. pe-atunci mama era doar o fetiță și părul ei era din șuvite de diamant. ea se opri din jocul

Niște grăsane se uitau la mine și atunci îmi dau seama că zâmbesc. zâmbesc în mașina 109 în drum spre slujbă. firește impresie bună nu poate să