Bărbatul
de Magda Isanos(2004)
1 min lectură
Mediu
Umplând încăperea și inima toată,
bărbatul veni de-afară, din zloată;
glasul lui mare făcu să se sperie focul.
Suduia lepădându-și cojocul.
Parc-ar fi un stejar stufos,
gândii în taină, dar era frumos.
Se supăra și-ndată râdea.
Acum-am să-l fac să nu mai poată pleca.
“Tu ești subțire și ageră ca o nuia,
îmi spunea uneori,
ești plină de ghimpi și de flori;
teme-te de mâna mea, c-ai să mori…”
Puterea izvora potolit,
din brațele și pieptul lui dezgolit…
Doamne, fă-mă ca Dalila, vicleană,
când o da geană prin geană,
să-i aflu taina și să-l robesc
visului meu pământesc.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Magda Isanos
- Tip
- Poezie
- An
- 2004
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Magda Isanos. “Bărbatul.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/magda-isanos/poezie/barbatulIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.