Când
de Iuliu Cezar Savescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Când îmi fac mai dulci iluzii,
Când mă cred mai lângă cer,
Un nor negru se coboară,
Ca-ntr-o haină mă-nfășoară
Și iluziile pier.
Când îmi zic: Azi fericirea
A zâmbit și pentru noi,
Al meu suflet se trezește,
Fac un pas, dar mă izbește
Suferințe și mai noi.
Astfel, de o vreme-ncoace
Nu mai plâng și nu mai sper;
Viața este rătăcire,
Piară ultima gândire,
Vină ultimul mister!