Odaia ei
de Ion Pillat(2002)
1 min lectură
Mediu
Cind am intrat tirziu in casa, totul
Pastrase clipa ultimei vederi.
Pe canapea rochita ramasese
Sculptind molatec trupul tau de ieri.
Deschisa cartea. Nici o mina noua
Nu intorsese pagina de-atunci
Pe ornicul oprit aceeasi ora,
Prin storul tras aceleasi raze lungi.
Pa masa inca staruiau alaturi
Tacim de-argint si cupa de clestar.
Doar perele pareau acum de piatra,
Doar strugurii pareau de chihlimbar.
De portelan albastru pudriera
Tot mai ningea parfumul tau pe scrin.
Am tresarit ca n-a uitat manusa
Nici bratul gol, nici degetul tau fin.
Tu singura lipseai. Ascunsa unde?
Cind totul dupa ani e neclintit.
Ori poate colo-n umbrele oglinzii
Obrazul tau, plapindul, mi-a zimbit.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Pillat
- Tip
- Poezie
- An
- 2002
- Curent
- Tradiționalism
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Pillat. “Odaia ei.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-pillat/poezie/odaia-eiIntrebari frecvente
Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MPToata lumea are ceva de spus, important e sa auda cineva. Se pare ca tu ai auzit. Multumesc pentru ca ai ascultat!
0
Sa nu cumva sa iti lasi influentat stilul pe care il ai!