Epilog sentimental
de Ion Minulescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Dă-mi ochii-ți plânși, să-i mai sărut o dată,
Și lasă-mă să plec!...
Tu nu-nțelegi
Că-n orchestrarea întregirii noastre
Nu-i ciripit de păsărele-albastre,
Ci-i răcnet doar de bestie turbată,
Ce-ți sângerează-obrajii și te mușcă
De câte ori încerci s-o-nchizi în cușcă
Sau de piciorul patului s-o legi?...
Dă-mi ochii-ți plânși, să-i mai sărut o dată,
Și nu-ți mai cer nimic!...
Tu n-ai ghicit
Că melodia întregirii noastre s-a sfârșit
Și toată fericirea-mprovizată
Cu care ne-avântăm tot mai departe
N-a fost decât iluzia că ne-am iubit
Ca două manechine cu suflete de vată,
Păstrate-ntr-o vitrină cu geamurile sparte?...
Dă-mi ochii-ți plânși, să-i mai sărut o dată,
C-atâta doar mi-e dat să-ți mai sărut,
În cinstea întregirii noastre din trecut,
Din care-acum n-a mai rămas nimic
Decât o falsă frescă-n mozaic,
Pe care niște gheare de bestie turbată
Însângerează două imagini omenești!...
Nu le cunoști?...
Încearcă -
Și-ai să ți le-amintești!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Minulescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Curent
- Simbolism
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Minulescu. “Epilog sentimental.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-minulescu/poezie/epilog-sentimentalIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.