Fiul meu
de Ioan Alexandru(2018)
1 min lectură
Mediu
Singura tristețe-ngăduită
Omului pe pământ
Din care moartea-i izgonită
E că nu-i sfânt
Geniu poți fi, stăpân peste popoare
Omenirii binefăcător
Dar să trăiești ca frunza-n tremurare
Din iubire slugă tuturor
Răul să-l uiți oricât ți se va face
Să te-nduri de cel ce te-a lovit
Cum vinul în iertare se preface
În sanctuarul graiului jertfit
Cel din urmă să te socoți în toate
La răbdare să-ndrăznești întâi
Nu vei greși din milă pentru frate
În locul lui și-n iad să te propui
Cum e prezent luceafărul de seară
Pe-o lacrimă în valuri și ferești
Așa n-ai să ajungi povară
În cer și pe pământ oriunde ești
(volumul „Imnele Iubirii”)
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan Alexandru
- Tip
- Poezie
- An
- 2018
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Alexandru. “Fiul meu.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ioan-alexandru/poezie/fiul-meuIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
