Cântecul eroului (I)
de George Magheru(2011)
1 min lectură
Mediu
Agreabil
Rebel,
Conduceai
Umana
Spumă,
Trasai
Rasa,
Și, pe roce,
Mâna ta
Voia s-apuce
Marile epoce...
Și acuma,
Pe mormânt
Fierbinte
Visează un munte
Peste-oseminte.
Stăteai statornic
În timp,
Ca un ornic:
Puteai să cerți
Hărți.
Recoltai
Revolta,
Dar, totdeauna,
La prora
Ta,
Lucea
Era nouă..
Și acuma,
Pe mormântul tău
Pătrunjel sălbatic crește,
Și nimeni trupul nu-l jelește.
Fetele care
Fața o ținură
În țintaură,
Se prefăceau
Cu suliman
Și mentă
Pe amant să-l mintă.
Suple beau
Dulci nectaruri
Și le dădeau
Acelui plebeu
Ca să doarmă bine.
Și ele
Să vină la tine...
Și acum,
Pe mormânt
Fierbinte
Visează un munte
Peste-oseminte.
Ca un pal mire
Priveai sub palmieri
Muieri
De aramă,
Prindeai ca pe prepelițe
Pe aceste femei
Aspre la pieliță,
Și sorbeai
Nocturn
Sărutul lor
Taciturn...
Și acum,
Pe mormântul tău
Pătrunjel sălbatic crește
Și nimeni trupul nu-l jelește.