Ascultând iarba
de George L. Nimigeanu(2011)
1 min lectură
Mediu
Auzi
surâde iarba sub tălpi parcă-n artere
de lut ar curge vara și sângele prin noi
amurguri vinovate sub cețuri și sub ere
parcă-ar târî câmpia luminii înapoi
O dezrădăcinare a ploilor destramă
întârzierea noastră sub stele și sub ani
auzi
vin caii toamnei cu frig și vânt în coamă
pe-acoperișul lumii se scutură castani
Adorm la subsuoara nimicului albi fluturi
auzi
murmură lutul numele meu și-al tău
n-ai vrea de umbra morții sufletul să mi-l
scuturi
să îngropăm pustiul părerilor de rău
Păienjenișul clipei e împletit din funii
auzi
iarba surâde sub tălpi și-l vom uita
pe celălalt de-alături murindu-ne păunii
parcă din altă viață de noi vom întreba
ducând în brațe poate verzi focuri vegetale
în gânduri poate veacuri și vămi vom primeni
auzi
câmpii ni se fac munții și nu e altă cale
și-n urmă veșnicia a prins a troieni