Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Necaz

Ceremonie de iarnă (1965)

de Gabriela Melinescu(2018)

1 min lectură

Mediu
A tăiat vecinul meu un pom
și acum e-așa lumină-n stradă…
Doar la gard lumina a căzut.
Nu-s copiii care să mă vadă
că am plâns și ochii m-au durut.
Un salcâm ce-n ramură cuprinde
de pe boltă stelele ce pier
era-nalt atâta cât întinde
capul, casa noastră către cer.
Eu mergeam râzând s-adun în bluză
de creangă cea mai înaltă floare,
să-ntâlnesc pe frunze-o buburuză,
printre ramuri stele căzătoare,
să ghicesc în taină, peste noapte,
când voi ști că visul nu mai vine,
zvonurile ce le-au spus în șoapte
florile din bluză despre mine.
Ud de lacrimi mi-este tot obrazul,
nu pot să mă-nfrâng deși sunt om,
m-a cuprins în chingă strâns necazul,
a tăiat vecinul meu un pom.

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
An
Cuvinte
120
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Gabriela Melinescu. “Necaz.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/gabriela-melinescu/poezie/necaz

Intrebari frecvente

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.