Șireata
Charleroi, octombrie 1870
de Arthur Rimbaud(2005)
1 min lectură
Mediu
Brusc, în sufrageria cea brună, cu miros
De fructe și vopsele, înșfac o farfurie
Cu nu știu ce mîncare din Belgia, fălos
În uriașul scaun, cum mi se cade mie.
Ascult, mut, orologiul și fericit mă-ndop.
Ușa, bucătăriei acum dă să se crape
Și suljnica apare, dar nu știu cu ce scop;
Baticu-i ștregărește e desfăcut aproape.
Și, tot plimbînd un deget mic și tremurator
Pe-obrazu-n catifeaua-i de piersică, ușor,
Cu buzele făcîndu-mi o mutră de tot hazul,
În față blinde-mi pune, și nici nu i-am cerut;
- Apoi, așa – desigur, să capete-un sărut - ,
În șoptă : “Simți tu oare ? un frig mi-a prins obrazul…”.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Arthur Rimbaud
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Curent
- Simbolism
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Arthur Rimbaud. “Șireata.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/arthur-rimbaud/poezie/sireataIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
