Ceață
de Alexandru Andrieș(2005)
1 min lectură
Mediu
De departe bărbat, de aproape copil,
Strîngînd tare la piept un secret inutil,
Un cuvînt nerostit nici cînd scria poezii...
De departe bărbați, de-aproape copii !
Oameni vin și se duc și de el se ciocnesc,
Trenuri zboară pieziș, telefoane-i vorbesc,
Noaptea n-are opt ore, ziua... ziua n-are sfîrșit...
De departe cărunt, de-aproape-obosit...
Trei femei îi zîmbesc, toate trei ca de vată,
Tipărite cu grijă pe hîrtie cretată,
De departe-s frumoase, de aproape la fel:
O revistă și-o carte-ntr-un pat de hotel.
Și nevasta-l așteaptă și copiii lui cresc,
Avioane îl iau și îl duc și-l opresc,
Cifre-n loc de cuvinte, peste răni care dor,
Și nimic nu rimează într-un astfel de zbor...
Poți să nu-l lași să doarmă, poți să nu-i dai mîncare,
Poți să-i tai bucățele fiecare tigară,
Poți să-i faci praf mașina, banii... banii poți să-i arunci,
Ochii lui încă vor jucăria de-atunci...
De departe bărbat, de aproape copil,
Strîngînd tare la piept un secret inutil,
Un cuvînt nerostit nici cînd scria poezii...
De departe bărbați, de-aproape copii !
De departe bărbați, de-aproape copii...