"zidul mirosind a var" – 3554 rezultate
0.03 secundeMeilisearchmocanu mariana
atunci cand m-am nascut aveam de toate. INOCENTA mi-a rapit-o un demon al intunericului...,INCREDEREA sa rupt din mine farama cu farama atunci cand cei dragi ma tradau...,FERICIREA a pierit dureros atunci cand m-am lovit de zidul dur al neputintei de ami implini un vis...am ramas doar cu SPERANTA ca voi avea din nou ceea ce am pierdut...
1 poezii, 0 proze
PIpoate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
Jean Paul Sartre
Romancier, eseist, dramaturg si fondator al unei noi scoli de idei care va fi cunoscuta ca Existentialism Jean-Paul Sartre s-a nascut in Paris la data de 21 iunie 1905. Dupa ce a absolvit Scoala Normala Superioara in 1929 cu doctoratul in filozofie, a servit Armatei Franceze intre anii 1929-1931. Atunci a servit ca invatator pentru cativa ani la Le Havre, Lyon si Paris. A publicat primul volum “Nausea” (Greata), in 1938, si un an mai tarziu, un volum de scurte povesti intitulat “The Wall” (Zidul). Cariera lui literara s-a oprit in 1939 cand Armata Franceva a fost mobilizata. A fost luat prizonier in iunie 1940 si inchis in Staleg XIID langa Trier. Dupa 9 saptamani in inchisoarea Germana, Sartre a reusit sa scape si sa-si gaseasca singur drumul spre Paris. Cumva, in ciuda faptului ca erau sub ocupatie Germana, Sartre a reusit nu numai sa scrie inca o carte cat si sa produca doua piese de teatru in capitala ocupata. In 1943, Charles Dullin pune in scena prima piesa de teatru a lui...
4 poezii, 0 proze
GSGabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
IHIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
Stancu Costel
Nascut in judetul Mehedinti, in anul 1970, Costel Stancu s-a format ca poet in municipiul Resita, asa-zisul \"oras cu poeti\", fiind unul dintre cei mai promitatori poeti resiteni. A participat activ inca din adolescenta la Cenaclul \"Semenicul\", fiind prieten cu regretatul poet Ion Chichere.A publicat o serie de volume de poezie, cel mai cunoscut fiind \"Vanatoarea promisa\" (2003).
3 poezii, 0 proze
George Boldea
George Boldea (n. 16 mai 1905, Cluj, d. 9 decembrie 1934) a fost un poet român din Ardeal. A făcut parte din așa-zisul grup al ”tinerilor poeți ardeleni” (Ion Th. Ilea, Emil Giurgiuca, Mihai Beniuc ș.a.). Împreună cu Emil Giurgiuca a fondat revista Abecedar (1933-1943), la care au mai colaborat Teodor Murășanu, Mihai Beniuc, Pavel Dan, Lucian Blaga, Radu Brateș, Olga Caba, Romulus Demetrescu, Emil Isac, Eugen Jebeleanu, Victor Papilian, George Popa, Octav Șuluțiu, G.M. Zamfirescu etc. Opere * Soliloquii, 1938 * Versuri, Colecția Retrospective lirice, Editura Minerva, București, 1973 (antologie și cuvânt înainte de Nae Antonescu; prefață de Emil Giurgiuca; coperta: Cristian Gheorghiu)
4 poezii, 0 proze
BOBerinde Ovidiu
Mă numesc Berinde Ovidiu,născut acum 29 de ani în orașul ce urmă să fie simbol al Revoluției din 89,oraș al florilor sau mai numit orașul de pe Bega.A fost într-o zi de marți,pe data de 13,tocmai de aceea ,făcând haz de necaz,spun mai mereu că m-am născut într-o zi cu șase ceasuri rele și nu trei.Totuși,nu sunt deloc superstițios ,iar numărul 13 mi-a adus de cele mai multe ori noroc. Încă de mic,din clasele primare am fost atras de materiile umaniste,în defavoarea celor reale,pe care le găseam foarte complicate ,și greu de a le deslus””taina”.Dacă mai ține bine minte,era în clasa a patra,moment deciziv,când a trebuit să particip la un concurs de poezie pe oraș.Atunci mi-am încercat așa zisul talent pentru prima oară,scriind o poezie ,după puterile mele,despr flori.A fost apreciată ,câștigând chiar un loc doi,și am fost încurajat de către doamnă învățătoare să continui.Unele poezii din această perioadă ,cam puține la număr însă,le mai păstrez și astăzi,că o amintire a copilăriei și de...
22 poezii, 0 proze
PVPan M. Vizirescu
A plecat dintre noi Pan M. Vizirescu, decanul de vârstă al scriitorilor români. S-a născut în satul Brăneț, județul Olt, la 16 august 1903. A urmat școala primară în comuna natală, apoi la Slatina. Studiile secundare și le-a efectuat la Colegiul Național din Craiova. A absolvit cursurile Facultății de Litere din București, obținând licența în anul 1929. În anul 1938 și-a trecut în palmares doctoratul în Litere și Filosofie cu mențiunea "magna cum laudae". A intrat în învățământ ca profesor la Liceul Militar din Cernăuți, apoi a fost mutat la Liceul Comercial Carol I din București _ la catedra pe care o avusese George Călinescu. A fost director de cabinet la Ministerul Propagandei sub miniștrii Nichifor Crainic și Alexandru Marcu. Din 1940 până la 23 august 1944 a fost subdirector la radiojurnal în cadrul Societății Române de radiofuziune. În anul 1945, Pan M. Vizirescu a fost condamnat de așa-zisul Tribunal al Poporului, organizație-instrument a guvernului Petru Groza, creată după...
3 poezii, 0 proze
zidul mirosind a var
de kuttesch rudolph
( mi-ar fi plăcut să particip la nunta bunicilor mei…) ne-ai surprins, soldat batard, în ziua când soarele se diluă în zeama norilor de pâslă, în plin sezon de migrație spre cuiburile ude ale...
Cu prietenii alături
de Marius Marian Șolea
Cu prietenii alături Am venit încet printre seri cu jocul copilăriei tîrît după mine prin coridoare de școală cu zîmbetul de clor și culoare crem, prin gări mirosind a uleiuri și a patrie, prin...
Patru ani la Moscova
de Boris M. Marian fără minus
Patru ani la Moscova Sosirea mea la Moscova, ca student, a coincis cu scoaterea lui Stalin, adică a mumiei lui Stalin din Mauzoleu și înmormântarea sa în spatele Mauzoleului. Unii au scris că el a...
Plantația de cuie
de Constant Tonegaru
Ca niște mâini cu degetele tunse, de două ori răsucite sub o lucarnă din cer, în palme negre, tomnatice, pomii cerșeau dezrădăcinarea de la Marele Temnicer. Așteptam - așteptam să văd ce-o să se...
Tobias Mindernickel
de Thomas Mann
Uneia dintre străzile care urcă pieptiș din dreptul uliței cheiului spre centrul orașului îi zice Ulița Mohorâtă. Cam înspre mijlocul uliței, cum urci dinspre râu, pe dreapta, e casa cu numărul 47. O...
Lia păpădia
de Cristina Sirion
Îi înghețaseră mâinile, puștanul sufla în ele cu ură, scâncea și le mușca până la sânge. - Mai stăm? Golanu\' zâmbea într-o parte, cu ochii sticlind în întuneric. Focul trosnea slab, muribund, căzut...
Romanță de asfalt
de Dorotea-Laura Ianc
Te topești latent. Devii de-a dreptul evanescent. Ceva te biciuie: de unde atâta căldură? Blocurile, care până nu demult înnegreau agitația subită din jur, fumegă. Telefoane ce sună insistent,...
Atunci când te contopești cu zidul unei case...
de Eugen Galateanu
Atunci când te contopești cu zidul unei case... Atunci când te ascunzi în cărămizile ei mari, dizgrațioase Atunci când începi să miroși a var, puțin Atunci când, soarele își scurge sudoarea pe tine,...
"Păzitoarea Vezuviului" - fragment din vol. II "Nefericiților nu le e frică de moarte"
de Paul Pietraru
Fiind într-o fază post glaciară, după mesaj mi-a răspuns la telefon. Mi-a răspuns avertizându-mă din start că nu are nimic de-a face cu nici o altă întâmplare din viața mea, în care ea nu a fost, sau...
Intoarcerea in timp
de Ionel Teodoreanu
Blansa e a copiilor. Gheorghe-i al Anicai. Si Anica a cui e? - A nimanui! raspund in cor copiii, lepadandu-se de ea in numele vazutelor s-al nevazutelor. - S-o ia... - Cine s-o ia? - Lasa sa n-o mai...