"voinicie" – 6836 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
AGAndrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
VIvorniceanu ionut
Despre mine nu pot sa spun decat ca sunt un om normal cu ceva special...Acel ceva care se intalneste la multi,acel ceva care iti da putere sa transformi pana si cea mai amara lacrima intr-un sentiment pus pe hartie.. Acel ceva care iti da lumina in suflet si putere sa mergi mai departe.. Cred ca in final tot ce conteaza e sa lasi o urma.. O las si eu cum pot.
38 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
VMVinicius de Moraes
Vinicius de Moraes, nicknamed O Poetinha (the little poet) (October 19, 1913 - July 9, 1980), born Marcus Vinicius da Cruz de Mello Moraes in Rio de Janeiro, Brazil, son of Lydia Cruz de Moraes and Clodoaldo Pereira da Silva Moraes, was a seminal figure in contemporary Brazilian music. As a poet, he wrote lyrics for a great number of songs that became all-time classics. He was also a composer of Bossa nova, a playwright, a diplomat and, as an interpreter of his own songs, he left several important albums. Son of Clodoaldo da Silva Pereira Moraes - a City Hall officer, as well as poet and amateur guitar player - and Lidia Cruz - a housewife and amateur pianist - Vinicius was born in 1913 in the neighborhood of Gávea, then a backwater suburb of Rio de Janeiro. Vinicius began writing poetry early in life: in 1916, after he moved with his family to the downtown quarter of Botafogo, he wrote his first verse as he attended classes at Afrânio Peixoto Primary School. In 1922, Moraes's parents...
3 poezii, 0 proze
PVPaul Vinicius
Paul Vinicius (n. 24 ianuarie 1953, Craiova) este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Absolvent al Facultății de Mecanică, Politehnica București, 1982. Membru fondator al cenaclului Universitas. Din 1990 renunță la cariera politehnistă și lucrează ca jurnalist. În prezent este redactor la Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Poezie: Drumul pînă la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate, Ed. Crater, 1998; Eclipsa, Ed. Crater, 1999; Studiu de bărbat; Ed. M.N.L.R., 2003; Un poem pentru Ioan Flora, Red Pagoda Press, S.U.A., 2005. Teatru: Și noi am fost în America, Ed. Palimpsest, 2004; Colonia Graffiti, Ed. M.N.L.R., 2005 Premii Premiul pentru debut al U.S.R., 1998; Premiul A.S.P.R.O. 1998.
3 poezii, 0 proze
Ggonnne
...
2 poezii, 0 proze
FLORIAN max
un muritor,sant eu care traiesc o vesnicie zilnic care ma amagesc si cand cant si cand plang si ...sufar de fericirea mea!
4 poezii, 0 proze
Opait
-nascut -casatorit -liber -imbracat -dezbracat -voinic -optimism -nu -da -traire -echilibru -dezechilibru -ambitie -temperament -recalcitant -poezie
7 poezii, 0 proze
HNHoria Nițulescu
Născut pe 6 octombrie 1914, jud.Constanța, plecat în veșnicie in iunie 1982. În 1936 absolvă Facultatea de Teologie. Publică volumele „Toamnă în paradis” - 1943 și Drumul soarelui - 1944. În perioada interbelică, scrie articole la revistele Gândirea, Meșterul Manole, Sfarmă-piatră, Convorbiri literare, Dacia rediviva s.a. A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vințu de Jos - Alba. Este arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzația de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. Execută o parte din detenție la penitenciarele Jilava și Aiud. Eliberat în 1954 prin grațiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964, odata cu ceilalti detinuti politici. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcționar la Cooperativa Progresul din București. Notiță biografică de Ioana Nițulescu
1 poezii, 0 proze
voinicie
de dumitru cioaca-genuneanu
motto: \"nimicul plutea albastru ne facea semne cu degetul noi il trageam de urechi spuneam bai nimicule nu e nimic de tine\" (fragment din poemul \"jocul de-a nimicul\" de Liviu Nanu) liviu, ce-l...
Șapte ani cu voinicie...
de Sorin Olariu
Cu pata pusă într-o seară Pe sânii ei ispititori, Eu -pentru-o simplă Anișoară- Făcui vreo șapte...anișori!
Cântec lent de voinicie
de Marius Lazarescu
Un el, o ea, doi grași, plimbau un puști sfrijit, tu ai zis ouch și te-ai scobit în nas, apoi te-ai dus întins La Viespea Udă. Cinci vodci ai plâns că ai face mii de copii cu Andora, arată grozav, se...
Andrii-Popa
de Vasile Alecsandri
Andrii-Popa Cine trece-n Valea-Seaca Cu hamgerul fără teaca si cu peptul dezvalit ? Andrii-Popa cel vestit ! Septe ani cu voinicie Si-au batut joc de domnie Si tot prada nencetat Andrii-Popa, hot...
Nu mai pot fi altruist/ C-un poet recidivist
de dumitru cioaca-genuneanu
motto 1: \"Genuneanu, tu ai încercat vreodată să tragi nimicul de urechi? Adică să te urechezi singur? Atunci încearcă frate să vezi cât e de greu...\" ( Comentariu dușmănos agățat de poetul Liviu...
Iubito, toamna e doar lin tăcere
de Ștefan Petrea
Iubito, toamna e doar lin tăcere Ce cată înspre iarna sidefie Și chiar de ger în trupuri o să fie Aceste vremuri sufletul ni-l cere. Stăm arși în ropote de veșnicie Cu steaua grea horindu-ne-n...
Un rățoi oropsit
de Nistor Mircea-Iulian
\"Un rățoi verde pe ceafă, cu un măcăit cam spart, neavând soață și leafă se duse la baltă-n sat.\" Și văzând el o rățușcă, Cu ochi galeși, de safir, Vru\' să-i ducă o plevușcă Ca să-l cheme musafir....
Sonet 35
de Cristian Vasiliu
Când toamna crudă șerpuia prin vie, Sunând din coadă dragostea amară, Am căutat răspunsuri, într-o seară, Pe munte, la călugărul Ilie. Se așeza domol un cerc de pară, Ca o aureolă, pe chilie Și am...
Taina ucenicului
de Mihail Toader Iulian
Un bordei aruncat în mijlocul unei poienițe,care din punctul de vedere al unui artist,ar părea un colț atent pictat,pierdut pe pământ ca un rar ametist.Izolat și uitat de omenire, zăcea la eterna sa...
Pietrelor colturoase
de Tinca Mihai-Paul
Pietrelor colțuroase Pe fruntea mea s-au rotunjit pietre colțuroase Într-un timp în care m-adăpam cu rouă, Ascuns într-un ungheț, de vremuri viforoase Răpit de inundații și dornic ca să plouă -...