Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"vintange"235 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
33 rezultate
Carmen VințanCV

Carmen Vințan

AutorAtelier

Bibliografie: MEMBRU AL LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA- Filiala Bucureşti Regăsire - publicat la Revista - Intâmplări adevărate - supliment gratuit, Ed- Axel Springer 1999 Regăsire- publicată, Editura Rao - 2005 Colaborare Rev - Povestea mea și Intâmplări adevarate. -EMMA TELLER și poveştile din oglindă- publicata la Ed.Semne - 2016 -Talliss, o lume disparuta--publicat Leviathan -Bunicul---publicat Leviathan -Trandafirul de Mătase- publicată la Editura Semne-2019 - Mai multe fețe ale destinului - Marta- Cuvinte scrise în vreme de război -publicata la Ed.Semne - 2017 - Jurnalul bunicii -Prizoniera -Suflet de orfan - povești pentru copii- -Povestea țesătoarelor de apa -publicata Leviathan -Adaria fata ciclop/Leviathan -Alba și Zâna din Împărăția Florilor- Leviathan/ -poezii pentru copii -poezii -Poveștile din ciorapul tricotat la bunicii-publicată revista Leviathan - Sofia - publicata revista Leviathan nr.1/2019 -Cheia Magica- publicata revista Leviathan nr.2/2019 -Alita şi vrăjitoarea...

27 poezii, 0 proze

Anna-Maria ViitanenAV

Anna-Maria Viitanen

AutorAtelier

19 poezii, 0 proze

Constantin NoicaCN

Constantin Noica

AutorClasic

Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român. Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vitănești (județul Teleorman). Începe gimnaziul în București; în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu. În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor îmbrățișa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza...

49 poezii, 0 proze

vintange

de ana sofian

Ultima scrisoare fără plic, fără timbru, fără serviciu poștal. O cutie veche garnisită cu hârtie cerată pe care se odihneau litere scrise în stil gotic păstra atâtea amintiri despre oameni, și...

PoezieAtelier

viori manechin, gablonzuri vintange, turcoaz pierdut

de ana sofian

mi-ar fi trebuit două coperte lucioase unde să închid fricile aș fi atras între ele insecte granat fidelitatea își caută adăpost uneori șlefuiesc pietre le caut somnul prin vitrine închid toate...

PoezieAtelier

azilul de semne 5

de ana sofian

cocori de hârtie și ceai neterminat tehnic, sunt și eu un fel de origami foșnet mătăsos când mi se îndoaie sufletul o mână nevăzută pliază apasă cu putere -pentru siguranță, îmi zic- pe lingurița de...

PoezieAtelier

Vintage - XI -

de Emil Iliescu

L-ar fi strivit cu cuvinte grele pe Petru acolo, pe aleea acelor plopi despletiți de frunze, așa cum despletită de vise era și viața ei. Dar nu putuse. Nu putuse să-l condamne deloc pe acel bărbat,...

ProzăAtelier

vintage 1

de Lavinia Micula

Mamă, uite, ninge! Nu, nu draga mea Aceia sunt niște oameni minusculi ei ne curăță sufletul

Atelier

vintage 2

de Lavinia Micula

Mamă, uite cad frunze Nu, nu draga mea Aceia sunt niște ochi care ne privesc din altă lume

Atelier

Vintage - I -

de Emil Iliescu

Prin semiobscurul camerei abia o puteai zări, pierdută în marsupiul fotoliului de răchită. Când te apropiai cu pași scăzuți, întrezăreai părul strâns la spate într-o coamă adolescentină. Apoi silueta...

ProzăAtelier

Vintage - II -

de Emil Iliescu

Mihnea Tiberian își vizita ori de câte ori avea timp mătușa. Luc simțea că lângă el timpul capătă întotdeauna alte reverberații în sufletul ei singuratic. Prestanța cu care o conducea de braț prin...

ProzăAtelier

Vintage - III -

de Emil Iliescu

Bătrâna s-a aplecat și i-a șoptit la ureche: - Mihnea, corpul meu a devenit un ecorșeu tragic. Dacă vâri un cuțit în mine acum, nu voi simți nimic! Pot să jur! - Dar ce s-a întâmplat? Luc, mă sperii!...

ProzăAtelier

Vintage - IV -

de Emil Iliescu

Noaptea fusese mai mult decât un sfetnic bun pentru Luc. Fusese paliativul cu care încercase să răstoarne legile imuabile ale existenței. Întinerise parcă. Se plimba prin salonul botezat în luminile...

ProzăAtelier

Vintage - V -

de Emil Iliescu

Privise zile întregi cadranul pe care harnicul minutar mai țesea încă iluzorii minute ori fatidice ore. Răzbătea până la ea prin ticăitul lui firav zbaterea domoală a valurilor de la Balcic. Când pe...

ProzăAtelier

Vintage - VI -

de Emil Iliescu

Într-o noapte, fusese adus pe targă un tânăr. Un copilandru. Ilarie Botiș. Atins în stomac de schijele unei grenade ofensive. O masă amorfă de sânge, carne macerată și metal. Durerile erau de...

ProzăAtelier

Vintage - VII -

de Emil Iliescu

Trecuseră câteva luni și ceasul răscumpărat își măcina orele alături de inima slabă a lui Luc. Visase într-una din nopți ceva ce o urmărise întreaga dimineață. Se afla pe malul mării, la Balcic. Își...

ProzăAtelier

Vintage - VIII -

de Emil Iliescu

Luc ar fi vrut să împrumute ceva din însușirile cameleonului, dar tragismul privirii sale și paloarea tot mai pronunțată a feței o dădeau de gol. Trebuia însă să-l mintă pe acest om. Să vadă ce și...

ProzăAtelier

Vintage - IX -

de Emil Iliescu

Luc se prăbușise inertă și doar un reflex târziu al lui Gregorian a făcut ca bătrâna să nu se lovească cu capul de șemineul ce se afla în fața celor două fotolii de răchită. Când s-a trezit din...

ProzăAtelier

Vintage - X -

de Emil Iliescu

Când Luc a intrat în curtea azilului, s-a oprit o clipă locului. Printre copaci plutea o tristețe iremediabilă. Tristețe pe care o resimțea prin toți porii, fiindcă și ea fusese întotdeauna singură....

ProzăAtelier

Vintage - Epilog -

de Emil Iliescu

Duminică dimineața, când Mihnea sunase la ușă și nu primise niciun răspuns, se mirase că Luc doarme atât de târziu. Își spusese în gând: „Probabil că s-a gândit toată noaptea la ceea ce îi vom spune...

ProzăAtelier