"viața… momente " – 20917 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
CGcrisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
AMArdelean Mihaela
Sunt lumina, sunt întunericul…sunt un pas în noroiul morții și al lacrimilor, sunt un pas în noroiul vieții și al zâmbetelor, sunt o sculptură nereușită, pentru că am prins viață atunci când creatorul meu m-a scăpat din ochi, sunt exact ceea ce simt și nu mă ascund decât când îmi doresc să fac asta, pentru că pot să fac orice oricând vreau in a mea lume.
20 poezii, 0 proze
MFMădălin Farcaș
Nu sunt genul care să-și vândă viața în cuvinte frumoase. O trăiesc, o desfac, o înțeleg pe bucăți — uneori prea bine. Am învățat mai mult din nopți decât din zile, mai mult din greșeli decât din oameni. Nu caut sensuri complicate, dar nici nu mă mulțumesc cu minciuni simple. Simt mult, spun puțin. Observ tot, dar aleg ce contează. Nu sunt pierdut — doar în proces. Nu sunt rece — doar atent unde mă risipesc. Dacă mă înțelegi, bine. Dacă nu… nici nu trebuie.
4 poezii, 0 proze
JSJack Spiner
Zămislit în mijlocul unei familii numeroase, normale, mandea a dus o viață normală de om normal într-o lume anormală. Mandea cochetează în timpul liber cu literatura și pictura. Atât… Ajunge ! ( asta, deoarece mandea-i un tip modest ) jack.spiner@gmail.com
1 poezii, 0 proze
Culidiuc Andrei
Nu sunt perfect,nici nu vreau, nici nu pot…Sunt incapatanat si imi place asa cum sunt… Si daca nu`ti convine eu n`am sa plang ! Ma Urasti? Problema Ta. Ma Copiezi? Nu`mi Ajungi Nici Pana La Picioare. Ma Iubesti? Ce Bine.Si Eu Pe Tine… Un Sfat? Nu Te Lua De Viata Mea. te-am Amagit? ScZ.N`a Fost Cu Intentzie. te-am Insultat? Foarte Bine.Meritai. te-am Jignit Cand Nu Era cazu? Iarta`ma… Ma Invidiezi? Incearca Sa Fi Mai Bun…Ce Te Intereseaza? Ai Zis Ce`ai Vrut? O Sa Si Ascultzi Ce Nu Vrei. Ca Sa te Multzumec? N`o Sa Ma Schimb Never` Rau? Cu Cine Merita. Tzi-am Zis Ca Te Iubesc? Am Fost Sincer… Bunul Meu Simtz? Depinde De Al Tau…. Copilaros? Da.Pentru Ca Asha Vreau. Matur? Cand Vreau. Prietenii Mei? Cei Mai Tari Oameni.Vrei Sa`mi Fi Prieten? Demonstreaza Ca Meritzi… Te Urasc? mi-ai Dat Motive. Ignoranta? Cand Nu Vreau Sa Vorbesc Cu Tine...
3 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
FPFlorina Petre
Data de nastere: 06-30-1980, Tg-Jiu, Gorj. Pasiunile mele: Filosofia, Psihologia, Muzica, Mass-media, Limbile straine si Pictura. Cand lucrez ma simt libera... Pentru mine pictura inseamna totul si in viata mea detine un rol primordial. Ca mai toti pictorii, am lumea mea... O lume a cuvintelor pictate cu pasiune... In viata de zi cu zi sunt o persoana cat se poate de normala, cu vise, sperante, dar in lumea mea nu sunt decat cuvinte pictate in mii de nuante... o ploaie de vara in anotimpurile vietii… in fata oamenilor voi straluci sau nu, dupa cum am slefuit mai mult sau mai putin lucrarile mele... Tablourile, eseurile... le vor privi, le vor citi in graba sau in soapta, descoperindu-ma incet, incet, caci dincolo de vorbe si culori sunt doar eu... un simplu om...
10 poezii, 0 proze
LLorelei
M-am nascut intr-o minunata zi de Mai, rezultat al dragosetei pentru iubire, dintr-un muntean de pe plaiurile dulcei Bucovine si o floare de la ses, intr-un cartier din Bucuresti. Cautatoare a fascinantului si neobisnuitului, dorind libertate in miscari si gandire…..au fost elementele cu care parintii mei au inteles ca trebuie sa ma incurajeze. In timp, am invatat sa traiesc fiecare clipa, s-o pretuiesc, s-o simt. Am invatat sa traiesc frumos, sa iubesc dragostea pentru iubire, sa daruiesc din ce am, sa nu-mi pierd credinta in oameni si speranta chiar daca Lectiile de Viata pe care le-am primit au fost, uneori, destul de dure si mai am de invatat multe. Imi place sa-mi astern pe hartie gandurile, impresiile, dorintele…..ma iubesc pentru ca exist si iubesc Viata in aceasi masura. Am avut o copilarie fantastica, am invatat sa iubesc si am cunoscut natura in toata splendoarea ei, m-am contopit cu ea sub toate formele, am simtit-o cu fiecare fibra a trupului. Din 1987 lucrez in Ministerul...
14 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
viața… momente
de Macovei Costel
ce culoare are sunetul bunicule? sincer? nu știu. sunetele mele sunt incolore de foarte multă vreme și nici viața nu prea mai are culoare în obraji tu ai alergat să prinzi tăcerea? eu sunt tăcere....
Emotii
de Dascalu Florin Beniamin
Mă cuprinde… Farmecul lui mă atrage necondiționat. Este ceva divin să te poți lăsa în mâinile lui fără să-ți pară rău… Clipe trec neobservate, timpul iși țese pânza fără să țină seama de mine. Sunt...
Hai hui prin viata
de Iris Cruceru
In general, daca vrei sa vezi stelele, iti privesti sufletul, iar cand vrei sa-ti vezi sufletul, iti ridici privirea spre stele. Dar sunt momente in viata cand, oricat te-ai uita in suflet, nu...
O poezie nu trebuie înțeleasă cu totul… căci dacă toți bucherii de școală o înțeleg, atunci nu mai este poezie”.
de Pandele Maricica
Toate răspunsurile acestui „interviu” sunt reale, luate fie din „Viața lui Eminescu”, fie din „Eminesciana”. - Ce părere aveți despre starea societății? - „Un om nu poate face nimic într-o țară rău...
Amintirile cu noi
de Atodiresei Alice
Început…….geneză……noi……..viață……lumină…….zbor…... Ne-am „născut’’ dintr-un început, început ce a luat viață acum patru ani . Fiecare destin, necunoscut pe atunci s-a deschis încet , încet precum...
Partea întâi
de Dan Lucian Stefancu
Partea întâi Ști cum îmi topesc gândurile în propriile-mi gânduri…? E grav? Momente confuze în viața mea… Mă simt de parcă aș fi trăit doar în trecut … de parcă aș fi trăit o singură zi de ieri sau...
Tu și eu...
de Nelia Viuleț
Mi-am adus aminte de gustul amar al clipelor de singurătate…acea singurătate de care nu doream să mă despart și de clipele când nu aveam cui să mă împart atunci când timpul mă înconjura doar cu...
Distanta
de Dorobantu Andreea
Imagini din trecut Prezenta necuratului Focuri ascunse Muzica in surdina Si eu…tu… Te ating si parca e bine Te simt ca esti aici Dar…e o iluzie E o magie… Provocata de niste demoni din mine Cum ca tu...
o noua zi in paradis
de antonia
Nu imi amintesc exact de unde a pornit tot…poate ca incep in acest moment cu un mare cliseu….si poate ca sunt constienta de asta..sau poate ca nu…mai bine zis…sau da-o naibii de idée…nu vreau sa pic...
22
de Petre Sorin
Cât oare a trecut? Un an, doi? A trecut mai mult.. Am așteptat până acum, am așteptat toată viața… 22…22 de ani…22 de ani am așteptat, te-am așteptat… Din prima zi, de când am văzut lumina soarelui,...