"unghie ruginita" – 4854 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GUGheorghe Ungureanu
Născut la 5 martie 1942 în comuna Cicănești, satul Urechești, județul Argeș, licențiat în filologie și drept. Profesor la Școala Generală Cicănești, temporar director și inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Județului Argeș (1965-2004). Debut cu epigramă în revista "Urzica" (1963), debut editorial, cu "Amintiri", culegere de folclor poetic, în 1994.ediția a II-a, 93 e.d./2009 Cărți publicate: "Cu săgeți printre poeți", epigrame (1997), Chemarea Satului, poezie (1998), "Graiul din comuna Cicănești" (1999), "Contrarevoluția antisocialistă, antipopulară și antinațională", 2000, "Medalia-de-Jar", poezie patriotică (2001), "Limba Dacă. Mileniul chirilic", (2002), ”Pentru Socialism !”, texte politice, 2010, ”Amfiteatrul Trei”, roman, 2011, ”De Dragoste și Dor”, 2011, ”Contrarevoluția...”, ediția a II-a, 96 e.d./ 2012, Dicționar Politic (științific), 97 e.d./ 2014 Ziare proprii (publicate la Curtea de Argeș): Meșterul Manole (prima nouă publicație din Romînia, 22-23 decembrie),...
38 poezii, 0 proze
BBogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
unghie ruginita
de Doru Alexandru
o unghie ruginită pe urma unui perete săpat niciodată îndeajuns; în umbra ta m-am născut ca să îți scriu mereu rugaciunea uitată... același rând... mereu aceleași buchii adânc săpate \"Les sanglots...
unghie ruginita
de Doru Alexandru
o unghie ruginită pe urma unui perete săpat niciodată îndeajuns atâtea veacuri am petrecut apusuri au renăscut mereu... furate de-un sărut; am crezut la un moment dat ca e nemuritor... am desenat în...
Am mai rupt o peniță
de Doru Alexandru
Am mai rupt o peniță, scrijelind în albul împietrit, ce gândurilor nu le mai dă stare și mă apasă... Mi-a crescut încă o unghie ruginită la singurul deget al mâinii drepte ce mai avea o unghie...
Agonia trecerii
de Ionut Acrudoae
Bărbatul își smulse ultima unghie din mâna dreaptă, apoi urmări umbrele tăcerii care se pregăteau să-l asuprească. Cu un șuierat adormit, scuipă flegma însângerată și sărută noroiul din preajma...
Necromuzica
de Paul Rotaru
Un orizont pustiu mă înconjoară Fatidic prelungit spre infinit – Pianul geme pentru prima oară Cu clapele ca lama de cuțit. Un orizont mărunt mă înconjoară Înghesuind soprane pe altar Și-un ultim...
embrion
de Dacian Constantin
în seara aceea cu mamaia 2006 la televizor când dansai pe oldies românești cu pernele în brațe făceai patul cu mișcările unei demoazele țâcnite râdeau până și lustra și clanțele caraghiosule numai eu...
Lectura de la TNCP - texte și video
de Leonard Ancuta
după ce-ai aruncat în mine cîinele mort îți spuneam că mă doare orice trăiesc, că sînt atît de gol încît nu-mi mai știu marginile; și nu te puteam scoate din încăpățînare, doar urîțeam aerul în jurul...
Sertarul cu șpanuri
de Robert Nutu
Sertarul cu șpanuri -fragmente- strângându-mi stomacul în pumn, m-am oprit și m-am agățat de balustrada scării. mâinile care mă țineau mi-au dat drumul. spatele mi s-a rezemat de lemnul lăcuit. de...
cîntece pentru Jusa în Eter
de Leonard Ancuta
Dragi prieteni, dușmani, cititori, colegi într-ale scrisului sau doar căutători de adevăr și frumos, am plăcerea să vă anunț apariția unui nou volum de versuri - cîntece pentru Jusa , semnat de...
apprenant a vivre sans toi?!
de Daniela Luminita Teleoaca
ruginită ploaia ne secționează aortele ne face transfuzii fatale în rana palmelor calde labirintic sapă nervuri nu protestăm le primim așa cum ne luăm cuminecătura la prima oră a dimineții deși...
Maria
de Cristi Constantin
Maria urcă cu grijă pe schelele ruginite, rămășițe vechi ale unui pod de mult dărâmat. În urma ei se cățărau la fel de încet Josh, Gabriel, iar ultimul, micuțul Timmy, mai durduliu și mai...
[hai iubito să nu ne mai întâmplăm niciodată]
de Daniel Dăian
să desenăm păsări îmbrăcate în păsări până într-un loc înghesuit sub unghie unde oamenii au gust de apă plată unde eu sunt cel mai ușor cuvânt de aruncat din lume unde lupii se rușinează până devin...
Greturi, eructatii, varsaturi
de Cristiana Popp
Ma zgudui in ritmul autobuzului care pluteste prin gropile desfundate ale soselei. Agatata de bara ruginita si mizerabila, imi las privirea sa alunece pe fereastra prafuita si strabatuta de dungi ude...
Intretaiere
de Iolanda Badaluta
Înclei lacrima pe obrazul funerar. Pe străzi, Sar peste gropile interminabile ale urâtului. Scanez timpul obosit de clipe, Întretăind lumina ruginită. Scuip cuvintele din mine, Vărsând culori murdare...
Tanit
de Gheorghe Tomozei
...Și noaptea cade în odăi, Tanit, tot ce-i pământ în mine-a adormit adoarme calcarul și apa amăruie... Ce e lumină către tine suie, ce-i sunet se depune în cristale ce e cuvânt alunecă pe dale și...
Ego-ul meu e bolnav
de ciocan elena despina
Mi-au zis că sunt bolnavă că am scurgeri plenare de suflet iar fibra vieții mi se întrevede prin găurile rănilor însângerate de gurile sălbatice ale cercetătorilor cu halate albe făcute din pânză de...
Murim și ne place
de Paul Gorban
Murim și ne place (lui Ciprian Voloc) Vuiet de flori pierdute-n scânduri, Carnea încet mă scoate din rost… În timp ce-mi caut talpa alunecării-n vecie De sub ochii ce nu au văzut și-au tors…...
Insule
de Cristina Sirion
Alunecă pe gânduri până la alb, din ce în ce mai alb, atât de alb că nici gânduri nu mai erau, niciun contur. Doar picioarele îi foșneau sub pătură ca două frunze, câte-un oftat scăpa și el...