"un sfârșit" – 22529 rezultate
0.02 secundeMeilisearchPacurar Lucian
nascut in brasov,la un sfarsit de toamna,ca al treilea frate dintr-o familie de muncitori,am avut parte de un destin controversat.mi-am petrecut viata incercand sa imi raspund la intrebari si mi-o voi petrece in acelasi mod,chiar daca nu voi gasi nici un raspuns(pana acum nu am gasit) va ofer poeziile mele(care sunt tot niste intrebari)nu pt a obtine raspunsuri,ci pt a transforma sufletele voastre intr-un mare semn de intrebare.
77 poezii, 0 proze
ESEla Solan
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...
320 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
lefter sorana
Cand simti ca totul iti scapa,pamantul iti fuge de sub picioare,opreste-te o clipa,inspira,apoi expira si striga:asta e!Chiar daca totul iti pare un chin fara sfarsit,gandeste-te ca intr-o zi va lua sfarsit si va fi la fel ca la inceput:pur,cald,linistit.Nimeni si nimic nu te va deranja. Si ce daca totul e intors,totul iti merge rau,viata poate lua o alta turnura.Asta daca vrei cu adevarat!Daca te complaci in situatia in care esti,totul va fi pierdut. Trebuie sa speri,mereu sa crezi ca va fi bine!Pentru ceva te-ai nascut,dar pentru ceva bun,nu pentru chin!Fi tare,fi tu insati,fi asa cum ai fost mereu:nepasatoare,rece,dura.De ce te-ai schimbat?Nu erai asa!Unde esti,unde te-ai pierdut?Pe care drum ai ratacit?Regaseste-te! Vino!Simti ca totul e altfel?De ce lasi grijile sa te copleseasca,lasii sa te domine,raul sa te inraiasaca? SUNT DOAR UN SUFLET NEBUN CU TRUP DE FUM!
3 poezii, 0 proze
PGPaicu Georgiana
Născută în Constanța, îndrăgostită de mare, încerc să îmi croiesc un drum doar al meu în viață, călăuzită doar de lumina propriei mele voințe, de încrederea în mine insămi. Scriu poezii de 8 ani, începând, ca în multe alte cazuri, cu versuri banale, alergând apoi între curentele literare, găsindu-mi liniștea când în romantism, când în simbolism, când în modernism...apoi, o luam de la capăt, ca într-un maraton fară sfârșit. Acum, în plină floare a vârstei, îmi permit să privesc cu încredere spre viitor și cu înțelegere spre trecut.
1 poezii, 0 proze
Camelia
Incerc sa descopar lumea cu ochi de copil, curioasa ma avant spre varfuri inalte, uneori trebuie sa ma catar, alteori genunchii mi se julesc, ma zgarii, dar continui, stiu ca la capatul acestui drum, ma asteapta un suras, sau Adevarul sau Iubirea, dar cu siguranta eu insami, in unicitatea mea iremediabila. Si ma bucur. Asta e zborul meu: o bucurie tasnita ca un izvor fara sfarsit.
5 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
Alexandru Ion Furculita
Sunt un volum ce n-are titlu încă, Deși există-n mine tipărit - Volum unic, ce trebuie citit Rând după rând Și tot așa, la fel, De la-nceput și până la sfârșit - Până se va-nțelege ce daltă de oțel Va trebui să-mi sape titlu-n stâncă Atunci când titlul meu va fi găsit!... Multumesc lui Ion Minulescu pentru descrierea pe care mi-a facut-o.
10 poezii, 0 proze
MCMarcus Tullius Cicero
Marcus Tullius Cicero (106-43 î.Hr.) a jucat un rol important în perioada de sfârșit a Republicii romane. Activitatea sa literară și politico-socială s-a concretizat în domenii atât de numeroase, încât Cicero poate fi calificat drept un om universal, homo universalis. El a fost autorul roman care a exercitat cea mai profundă influență asupra literaturii latine și s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori, mai prolific chiar decât Seneca și Augustin. Cicero s-a născut la Arpinum în Latium în data de 3 ianuarie 106 î.Hr., într-o familie de cavaleri și notabili municipali. După ce a urmat cursurile școlare obișnuite la Arpinum, Cicero este dus la Roma de către tatăl său, pe când avea 17 ani, iar în 88 î.Hr. ascultă expunerile lui Philon din Larissa, exponent al Noii Academii și elev al lui Carneade. A debutat ca orator și avocat în 81 î.Hr. Pentru a-și desăvârși formația intelectuală, audiază la Atena prelegerile filosofilor, iar în insula Rhodos devine elevul oratorului...
0 poezii, 0 proze
florin dumitru
prim june al decandenței găunoase a sfârșitului de secol liceul m-a înghițit de mult adăstai pe la facultăți profesor într-un prezent curbiliniu
2 poezii, 0 proze
un sfârșit
de qwerty
Ultimele ore în piața romană… e superb. Deși casa e în haos, pe jumătate goală. De-afară intră prin geamurile mari o sâmbătă superbă, aer, soare, liniște… o liniște căreia opun muzică. La volum...
Un sfarsit
de Andrei Vaida
Un sfârșit Sufletu-mi e obosit, Corpul fără viață... Toamna grea a poposit În mintea-mi blestemată. Un gând greoi, neobosit, Îmi lasă o urmă neuitată Pe trupu-mi rece... infinit E cugetul ce...
Un sfârșit
de Daniela Slapciu
Simt cum mă sfârșesc... Mâna ta s-a desprins de mâna mea și în treacăt, un fir al sufletului tău mi-a biciuit obrazul plâns. Te mângâi acum pentru ultima oară, lăsând un semn fără urmă; în suflet,...
Un sfârșit de primăvară
de Eugen Fulea
E sfârșit de primăvară, Vântul mi-a șoptit aseară Că pe cer pot să apară Flori, ca norii albi de vară. Mâine te aștept, în zori, Să culegem iar culori De pe cerul plin de flori Răsărite printre nori....
Un început și un sfârșit…
de Pârvănescu Elena
Un început și un sfârșit… Începutul unui drum și terminarea lui, optarea unui alt drum care nu îți aparține și începutul unui razboi care nu e conform cu ce visezi de la viață.. Un suflu de vorbe...
Încă un sfârșit
de Ștefan-Adrian Bărbulescu
„ Atâta liniște s-a lăsat la o secundă după ce ai plecat; și pace, într-un fel, acea pace de la marginea interioară a unei tornade, acea liniște gravă, grozavă, audibilă, palpabilă, vibrând, pulsând,...
e ca un sfârșit pentru mine
de Stancu Marius-Iulian
un tremur al mâinii purtat pe deasupra e un gest bun & frumos inutil pe canapeaua roasă de miliardele de guri mici//nevăzute lumina își repetă zilnic drumul asemeni unui penitent & eu nu pot să îți...
Ca un sfârșit
de Andrei Novac
Nu te văd, cu toate astea, vorbesc cu tine, pe jos, am mers kilometri întregi, am așezat lumea pe sensul ei firesc, de câteva ori, am văzut cum din neliniște și din noapte fug toate, noi am fost, am...
ar fi un sfârșit
de Ecaterina Ștefan
ceea ce vreau eu acum este să mă dezbrac de hainele acestea să mă dezbrac de trupul acesta să fac un pod din oamenii pe care îi detest și să mă arunc de pe el
și dimineața e un sfârșit
de silviu dachin
oamenii trec singuri prin liniștea de pe tocul pantofului tău fără destinație sau gânduri calmi și desigur necunoscuți întotdeauna strada mea se sfârșește aici urmează ierburi și pietre ferestre mici...