Căutare

Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931) este un scriitor, poet, eseist și traducător român contemporan. A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu. De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivanescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. S-a spus despre el că e un poet „care nu încape într-o antologie” (Ion Bogdan Lefter). Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem. Este considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani și un pionier al...

40 poezii, 0 proze

Alexandru Macedonski

ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...

120 poezii, 0 proze

Hesiod

Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...

0 poezii, 0 proze

Boris Pasternak

Boris Leonidovici Pasternak (n. 29 ianuarie (stil vechi) (10 februarie) 1890 la Moscova - d. 30 mai 1960) a fost un poet și scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958. Este fiul lui L. O. Pasternak, membru al Academiei de arte. Se naște și crește într-o familie de artiști profesioniști, în familia pictorului Leonid Pasternak și a pianistei Rosa Kaufmande de unde provin și preocupările sale timpurii pentru diverse arte: desenează bine din copilărie; se ocupă de compoziția muzicală, influențat fiind de A. N. Skriabin, prieten al tatălui său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia. În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și...

29 poezii, 0 proze

Barbu Paris Mumuleanu

Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794, Slatina - d. 21 mai 1836, București) a fost un poet român. A fost autodidact. Primele sale versuri, compuse în manieră anacreontică, promovau o filozofie hedonistă, citând dragostea și plăcerile vieții. A scris versuri în spiritul vechi al vremii, asemănptor ca stil cu cel al lui Costache Conachi și Ienăchiță Văcărescu. A scris poezii erotice, senzuale dar monotone. Are tendințe filozofice și sociale dar nu reușește să clarifice niciuna din cele două. Ulterior a evoluat spre iluminism. După modelul lui La Bruyère, a combătut viciile sociale într-o suită de portrete care satirizează pe parveniți, pe lingușitori, zgârciți, înfumurați, flecari, pedanți etc. (Caracteruri, 1825). Postum i s-a tipărit de către Ion Heliade-Rădulescu un volum (Poezii, 1837), de orientare clasică și preromantică. A colaborat la „Curierul românesc”. A fost susținut și apreciat de Ion Heliade Rădulescu și a avut succes față de contemporani. Mihai Eminescu i-a atribuit...

1 poezii, 0 proze

Andrei Mureșanu

Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...

9 poezii, 0 proze

Modest Morariu

Modest Morariu (n. 11 august 1929, Cernăuți - d. 15 aprilie 1988) a fost un poet, eseist, prozator și traducător român. Descendent al unei vechi familii de intelectuali din Cernăuți, printre care se numără și mitropolitul Silvestru, fiul său, Vasile Morariu fiind coleg cu Mihai Eminescu la Viena. Liceul l-a început la Cernăuți și l-a continuat în diferite orașe din România, unde părinții săi au venit în refugiu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1954. A debutat în revista Steaua în 1958. Din 1959 după un stagiu la revistele La Roumanie Nouvelle, după ce a fost corector la Gazeta literară, devine redactor la editura Meridiane, unde va îngriji mai multe albume de artă. Publică trei volume de versuri și două de eseuri, pe tema traducerii sau pe teme legate de artele plastice. A devenit redactor-șef al editurii Meridiane în 1969. A tradus, printre alții, pe André Malraux și Albert Camus Traduceri Jules Renard, Morcoveață, 1958 Albert Ayguesparse, Culorile...

3 poezii, 0 proze

Zburlea Ariana

AutorAtelier

Mă numesc Ariana Zburlea (1 iulie 1997) și sunt pasionată de scris. Am debutat în 2014 cu un poem în revista Vatra Veche, iar de atunci am fost publicată în numeroase reviste și platforme literare, precum Eminesciana, România literară, Vatra, Timpul (Republica Moldova), Zugzwang, Planeta Babel, Critic Arad, Parnas XXI, Helis, Literadura, precum și pe platformele LiterNet, Literomania, Ficțiunea, Noise Poetry și O mie de semne. Textele mele au fost incluse și în câteva antologii, printre care: Peregrinări (2017, Itaca Dublin), Toamna pe acorduri lirice (2024, ed. Boem@), O tandrețe strict teoretică (2025, ed. Cartex) și Cele mai bune texte. Anul IV - Andrei Crăciun (2025, ed. Zugzwang)

277 poezii, 0 proze

Nicolae Beldiceanu

Nicolae Beldiceanu (n. 26 octombrie 1844, Preutești, județul Suceava - d. 2 februarie 1896, Iași) a fost un poet și prozator român. Urmează cursurile Academiei Mihăilene din Iași. Ca poet a debutat în ziarul lui Hasdeu, „Lumina”. A colaborat la revista „Convorbiri literare”, unde a publicat poezii de factură romantică și pesimistă, apoi la „Contemporanul”, sub influența căruia a scris cele mai bune poezii ale sale (Vechituri, Lăutarul, Amurgul veacului, Dezmoșteniții). A mai publicat și lucrări arheologice, printre care Antichitățile de la Cucuteni (1885). Fiul său, Nicolae N. Beldiceanu (1881-1923), a fost un reputat prozator și publicist. Opera Tala. Nuvelă contimporană, Iași, 1882 Elemente de istoria românilor, I-III, Iași, 1893-1894 Poezii, Iași, 1893 Doine, Iași, 1893 Poezii, București, 1914

3 poezii, 0 proze

un poem mai vechi

de liviu clisu

Hai să vedem lumea cu ochi de cîine Să facem iarăși cunoștință Să ne punem unul altuia scrisori în cutiile poștale Hai să ne lipim de lume ca de pistilul unei flori carnivore Îți spun dizolvîndu-mă...

cine sunt şi cât mai ard

de Bejliu Anne-Marie

extrag din mine însămi un cuvânt literele curg apoi ninge apoi furtunile se pornesc cine sunt şi cât mai ard în fotografii contrafăcute arunc întrebarea în ghemotoacele de praf şi iarbă dintr-o...

aleg varianta simplă

de cezara răducu

am găsit un poem mai vechi m-am uitat la el s-a uitat la mine iubesc numai ce nu-mi aduce aminte de vreo durere nu mai simt oamenii doar sub umărul stâng parcă aș avea o bucată de viață uitată nici...

Interiorul umbrei

de Geo Dumitrescu

\"Lucrurile sînt obositor de clare\" (Dintr-un poem mai vechi) Întoarce-te în nevăzut, acolo cresc metamorfice adâncituri pe crestele iluziei ucise de două ori. Nici Hermes n-ar vrea despăgubiri mai...

PoezieClasic

poate ar trebui să mă bucur

de cezara răducu

poate ar trebui să mă bucur că nu semănăm încă a oameni că am găsit un loc unde pustiul nu e cea mai albă frică e doar o iluzie a singurătății durează cât o piruetă pe vârful inimii poate fi...

Cronica Cenaclului de Seară din 20.10.2007

de Pușcă Ioan Gabriel

Florin IORDACHE sau manifest pentru libertatea cuvintelor Frunza de stejar a Cenaclului de Seară din 20.10.2007 “- Unde erai când s-a-mpărțit pământul? - La tine eram! Zise poetul. Ochiul meu țintea...

Un poem pe-un prag de casa

de mircea trifu

M-am pierdut în mintea asta și nu văd nici o cărare Să-mi alung bătrâna noapte ce stă ghemuită-n mine De-aș putea convinge ceața muntele să mi-l coboare Imi voi scrie azi iubirea, să-mi ajungă pâna...

Poem pe drum si tras pe fir

de florian stoian -silișteanu

Despre dana lui ștefan scriu rupând un Tei cu floare umbra de secundă scrie despre o femeie ochii ei când stau să plângă pun in ham caii și leii inima din junglă Lacul dinspre sărbatoare dinspre...

Cronica „Atelierelor Artistice” din 9 mai

de Irina Iacovescu

Pe 9 mai, de Ziua Europei, în Backstage a avut loc o nouă “ediție” a \"Atelierelor Artistice\". A fost o seară-eveniment, după cum s-a anunțat: „one man show” după I.L. Caragiale în scenariul, regia,...

Dare de seamă la mai bine de o lună de întoarcere pe Agonia

de Bogdan Geana

Sună a mesaj numai bun de pus în sticlă, dar, o să vedeți, nu e așa. Ceea ce cu siguranță aș vrea să se păstreze este nota personală a acestei scrieri, cu alte cuvinte, în cele ce urmează nu voi avea...