"un chat traverse le silence" – 22526 rezultate
0.03 secundeMeilisearchPoison
asa....deci.....mda...sunt POISON(si GODESS daca aveti voi chef)sunt devoratoare de chat,nu vreau sa stiu cati ani am,sunt un ingerash morbid,iubesc tigarile mai mult decat ORICE,am un IQ peste medie,i've got personality and charisma }:)si arat...ca o Poison^Godess.asa ca fetelor care veniti cu ganduri rele:nu va puneti cu mine ! ZZBYE ZBYE all! }{
33 poezii, 0 proze
OHOdile Hellmann-Hurpoil
Odile Hellmann-Hurpoil, escritora e ilustradora francesa nacida en 1946 en Troyes. En 1984 incursionó en el mundo de la literatura infantil y juvenil, y desde entonces decidió dejó por completo el periodismo y se dedicó a escribir cuentos y novelas. Su obra ha sido traducida a varios idiomas y algunos de sus escritos han sido adaptados a la televisión y se venden en formato de video. Odile Hermann-Hurpoil escribe álbumes y cuentos cortos para los niños más pequeños, pero también tiene algunos libros para jóvenes lectores. Por lo general su obra aborda temas actuales ubicados en mundos imaginarios. Algunos de sus títulos más recientes son Les deux Sophie (1992), La fée Sidonie a des soucis (1998), Quel curieux ce chat (1999), Victor Tropetit (2000), Un carnaval formidable (2000) y Le gros chagrin de Bastien (2000). Animatrice dans une bibliothèque de la ville de Cholet puis journaliste, elle ne cesse d'écrire des contes et récits pour enfants. En 1984, ses premiers...
1 poezii, 0 proze
JMJean Moréas
Ioánnis A. Papadiamantópoulos (en grec : Ιωάννης Α. Παπαδιαμαντόπουλος), dit Jean Moréas, né à Athènes le 15 avril 1856 et mort à Saint-Mandé (Seine) le 30 avril 1910, est un poète symboliste grec d'expression française. Issu d' une famille distinguée d' Athènes, fils de magistrat, Jean Moréas reçoit une éducation française et vient à Paris en 1875 pour y faire ses études de droit. Il y fréquente les cercles littéraires, notamment les Hydropathes. Il rentre brièvement en Grèce avant de revenir se fixer à Paris vers 1880. Il publie dans Lutèce et Le Chat noir et fait paraître ses premiers recueils poétiques, Les Syrtes en 1884 et Cantilènes en 1886. D'inspiration verlainienne, ces deux recueils pourraient se rattacher au mouvement décadent si leur auteur ne récusait celui-ci pour revendiquer l'étiquette « symboliste ». Il rejette en effet l'ésotérisme de la...
7 poezii, 0 proze
Burghelea daniela
Sunt un om ca oricare,cu suflet,cu vise,cu dureri si cu bucurii marunte de-altfel,multumit de tot si suparat pe toate,cu un eu zburlit a nedreptate si totusi invins de neputinta de a fi zeu.Sunt un om ca fiecare, cu un nume cat se poate de comun,cu un miez de viata putin uscat,putin ranced,dar cu destula seva care-mi da putere si pofta de a trai,alaturi de familia cu care m-a binecuvantat Cel de Sus.In curand voi rosti cu mandrie ca am 46 de ani,cu doar 25 pe cartea de munca,incercand cateva locuri de munca ca si contabil(ceea ce fac si acum).Candva am mai avut tentative de publicare,naive ce-i drept dar care au ramas doar atat.Mi-ar place sa ma pot intoarce in timp chiar si atat.
33 poezii, 0 proze
Chirica Andreea
Sunt doar un cosmar a unei copile prost inspirate , ce m-a uitat in acest canal infernal al lumii si incerc sa supravietuiesc cum pot . Am incercat ( si inca incerc) sa duc o viata normala , si am copiat toate gesturile si aclimatizarile celor din jur ; asa ca m-am casatorit si am facut un copil . Mi-am dat seama ca nu este atat de urat pe cat pare , ci doar plictisitor uneori . Dar....atata timp cat un nebun ca mine isi duce veacul intr-o astfel de lume , mereu va gasi ceva atractiv , sau ceva de care sa se lege pentru a-si infrumuseta viata . Unul dintre acele lucruri este copilul meu LUKE ..... un vis devenit realitate :X .... o utopie a unei vesnicii abstracte .
1 poezii, 0 proze
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
VDVictor Doman
Sunt student la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii de Constructii Bucuresti, iar liceul l-am facut la Colegiul National Vlaicu-Voda. Am trait copilaria intr-un oras minunat, cu verdeata si cu liniste, cu o manastire faimoasa si cu o legenda pe masura : Curtea de Arges. Orasul acesta este o adevarata Gradina Eden, dar asa cum se intampla intotdeauna in viata, nu mi-am dat seama de cat de minunat este decat dupa ce am ajuns la Bucuresti. Perioada liceului a fost una foarte tulbure, una a cautarii de sine - care nici acum nu a incetat, in care am trecut de la a fi cel mai aprig ateu, cu o teorie bine pusa la punct, la a fi un om cat mai spiritual. Acum perioada studentiei...
1 poezii, 0 proze
Porumb Darius
Biografie Porumb Darius Născut la 04 aprilie 1974, în Zalău. Din 1997, publică în ziare locale, grupaje de versuri prezentate și selectate de membrii Cenaclului “Silvania” din Zalău. Speră la un debut cât mai curând.
67 poezii, 0 proze
IGIuliana Ghioca
Sunt aici și sunt acolo, pretutindeni mă rasfir O particulă-a iubirii mă hrănește și-o respir. Când în sufletu-mi sămânță ai dat rod și-ai încolțit Sunt acolo și aici, fir de dragoste sădit. Sunt născută să iubesc și-aș iubi să fiu născută, Viața-i rochie-n dantelă cu fir de argint cusută Și îmi ia cât o secundă, ori un secol sau un veac Uneori cât un sărut, ca de ea să mă dezbrac. Sunt un leagăn ce cu brațe către viață mă înclin, Doar spre tine cât trăiesc, toate gândurile-mi vin. Sunt de toate și nimic, cât un punct în Univers Dar nimic nu mă oprește ca să te aștern în vers.
18 poezii, 0 proze
OMOANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
Într-o vară, un tren
de Grig Salvan
E comunism ”biruitor la orașe și sate”, noi suntem adolescenți, băieți modești de la țară, dar sănătoși, viguroși și plini de viață. Viața ni se pare frumoasă și plină de promisiuni de viitor. Am...
bolnavă de lumină
de Ela Victoria Luca
sunt femeia, darius, femeia care dezbracă poetul de metafore, femeia simplă în care tăcerile converg, iau forma oglinzilor lichide, mă privesc toată într-un iris obosit de plăcere, privirea-migdală,...
Cel mai iubit dintre epigramiști
de nicolae bunduri
In memoriam Cel mai iubit dintre epigramiști Dacă spun că mi-a fost ca un tată, e prea mult. Dacă spun că mi-a fost ca un prieten, e prea puțin. Stelian Ionescu ne-a fost și mentor și prieten la...
Vine iarba
de Ion Gheorghe
Vine iarba, înspăimântă orașele; nemăsurat le încearcă, din adânc; simt forfotind, mișunând, năvălind grăunțele, sâmburii, spicele uzurpate, pășunile pe care s-au întemeiat. Primăvara se apără,...
culture pub
de Adrian Firica
culture pub Viziune software Dumnezeule mare, îmi trebuie ceva măreț, o viziune “cât casa”. Ceva pe potriva perplexității uneia dintre directoarele Bibliotecii Naționale prezentă într-o emisiune de...
chioara
de tudor lavric
Cea mai bună parte activă din existența mea se consumă în tramvaiul care mă aduce seara, încălzit de băutură, din fostul cartier în Floreasca, pe o linie pe care toți controlorii au ajuns să mă...
Blues de guler alb(astru) 3
de Realdo Tokacs
Șaptesprezece stații de tramvai. Un orizont mai lung decât întreg orizontul lumii în care mi-am trăit copilăria. Un drum cât să traversez pe de-a-ntregul orașul în care mi-am petrecut anii nebuni cu...
inter_secție
de Ela Victoria Luca
străzi pe care nu le poți traversa, dai din mâini, te sprijini, nu înaintezi, fixația asta în loc și în minutul zece - nici nu mai știi ce oră - descarcă fulgere înăuntru, pleznesc toate capilarele...
Semnalare editorială: Sonia cu accent grav și hiat
de Daniela Luminita Teleoaca
Astăzi, 25 septembrie 2019, a apărut la Editura Ars Docendi – Universitatea din București Daniela-Luminița Teleoacă, Sonia cu accent grav și hiat (Roman), 353 de pagini, cu o prefață (sugestiv...
Absent
de viorel ploesteanu
Eram în ultimul an de liceu și viața mi se părea un continuu răsărit de soare. Nu știu de unde atâta bucurie pentru că aveam puține șanse să ratez cariera pe care cu osârdie mi-o pregătiseră dascălii...