Căutare

"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...

1 poezii, 0 proze

Alexandru Misiuga

Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...

5 poezii, 0 proze

Iovița Camelia

Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...

6 poezii, 0 proze

Sinziana Hliboceanu

M-am nascut pe-un fund de mare...caci asa se spune, ca la poalele batrenei Tampe a fost candva o mare...am vazut lumina zilei in miezul fierbinte al verii, la 30 iulie 1983...parintii si bunicii mei mi-au insuflat dragostea pentru literatura, si in special pentru poezie inca din frageda pruncie... Liceul l-am facut tot la poalele Tampei, la Colegiul National Unirea, clasa de Filologie, unde, sub indrumarea domnului diriginte Viorel Micu am inceput in anul intai sa iau parte la cenaclul literar al liceului si in scurt timp, mi-am vazut tiparite, franturi de ganduri si de inima in revista liceului- "Alpha". Am facut parte din colectivul de redactie pana in ultimul an,cand, sub ocrotirea si indemnul scriitorului si profesorului meu de Literatura Universala, domnul Nicoae Stoie, mi-am facut duplex-debutul(impreuna cu o colega si prietena buna) in "Foaie pentru minte, inima si literatura", editia din 23-24 februarie 2002, cu poemul in proza "Adam si...Eu"... Din nefericire intrarea mea la...

23 poezii, 0 proze

Jacques de Launay

Jacques de Launay este un scriitor și istoric belgian, specialist recunoscut în istorie contemporană, ocupându-se mai ales de perioada celui de-al doilea război mondial. A fost secretar general al Comisiei internaționale pentru Învățământul istoriei. Cărți publicate Istoria secretă: mari controverse ale contemporaneității (Ed. Științifică, 1970) Ultimele zile ale fascismului în Europa (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1985) Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial - 2 vol. (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1988) Istoria secretă a petrolului. 1859-1984 (Ed. Politică, 1989) - împreună cu Jean-Michel Charlier Eva Hitler născută Braun (Ed. Venus, 1993) - împreună cu Jean-Michel Charlier Istoria secretă a Cominternului (1919-1943): Eșecul unei speranțe (Ed. Venus, 1993) Morți misterioase ale istoriei contemporane: istoria secretă a timpurilor noastre (Ed. Anotimp, 1993) A cincea valiză: Titulescu și Europa (Ed. Agni, 1993) Marea prăbușire: 1944-1945 (Ed. Polirom, 1996)...

1 poezii, 0 proze

Mihai Tița

o fuga pe scari in 89 la taicamiu in brate, spre ultimele etaje. stateam la parter, in militari. prin 92 parca ne-am mutat in baicului. cateva saptamani camera mea si a lu nicu a fost goala, cu linoleu gri pe jos si o draperie pe langa perete. ma jucam cu calaretii aia de care nu stiam ca se agata perdeaua; imi imaginam un tren cu foarte multe vagoane. mihaitita.blogspot.com/

30 poezii, 0 proze

corina mihaela vascul

Născută acolo unde natura și-a lăsat amprenta asupra creației,crescută la sat și în credință românească am reușit să ajung pe culmi înalte ale vieții. Data și locul nașterii: 8 martie 1986 Ultimele studii: Univ. de Vest Timișoara, Facultatea de Litere,Istorie si Teologie, secția Franceză-Germană, an II(2007) Alte activități:dans de societate, voluntariat

9 poezii, 0 proze

Ion Ninulescu

Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...

0 poezii, 0 proze

Inoan Niculae Aurel

Inoan Niculae Aurel Volume publicate: Flori de mur, Editura Limes, Cluj Napoca ultimele flori de mur, Editura Limes, Cluj Napoca, 2007

3 poezii, 0 proze

ultimele zile din viata unei foi veline

de diana chindris

Uite aici,aici trebuia sa fie un rid,ca de pe frunteam unui intelept, ca din coltul ochiului unei domnisoare batrane care a zambit in gol o viata, ca in coltul gurii bunicii in acea ultima zi...iar...

Alexandra de șapte zile

de radu-ilarion munteanu

ALEXANDRA DE ȘAPTE ZILE Într-o comunitate de nudiști din înalta societate Nu se poate intra fără cravată - proverb etrusc - Descoperisem instituția 2 Mai exact la terminarea facultății, gândind că...

Doamna în alb

de lupu ionut catalin

(Fragment) Era dimineța unei zile însorite de toamnă, în anul 1865. Ulița Herăstrăului, viitoare Calea Dorobanților nume primit prin Decret Regal cațiva ani mai târziu în urma Războiului de...

Ziua părerilor de rău

de Grig Salvan

Stă singur la masa de șipci de sub nucul bătrân din fundul grădinii. E dimineață devreme, soarele de august abia a răsărit și își cerne lumina puternică printre frunzele nucului, de un verde crud,...

Copilul Ghetii

de Ionut Vacaru

M-am născut aici. În lumea mea e frig și gheață, iar degetele îți degeră când mergi prin zăpada ce acoperă câmpiile pustii. Asta se întâmplă iarna, iar acum este iarnă. Un anotimp care durează de...

2G

de Cristian Duma

Numele meu este Giafar și mă îndeletnicesc cu studiul unor probleme filosofice, fără însă să fiu propriu-zis un filosof. Mai ales că astăzi am împlinit șaptezeci de ani. Oricât ar părea de stranie...

Ceasul

de Crimilde

* „Ce idee tâmpită mi-au fătat creierii...” Creionul îi alunecă ușor dintre degete, fără a-l simți măcar. Stă de mai bine de jumătate de oră așezată la biroul îngust din lemn de fag, scrijelit până...

Enigma Vulcan

de Paul Oana-Maria

Enigma Vulcan Mar. 2003 “Daria! Daria…Daria!” “Da, ce este…?” “ Buna dimineata! Uite ce frumos este afara!” “ Of; ce e asa de buna? Vreau sa mai dorm, lasa-ma. Bine, fie mamico!” Se ridica din pat...

Lecții de viață de la un om pe moarte

de Laur Abehg

Secția lui era la ultimul etaj al spitalului, dar cum era de așteptat, el nu stătea în patul lui ca orice pacient, să-și plângă singur de milă, așa că am fost nevoit să îl caut vreun sfert de oră...