"uite-așa și iar așa" – 20130 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
PVPopa Viviana
Acum am inceput sa scriu poezii...am 13 ani, si locuiesc in Galati.Puteti comenta orice referitor la ele, important este sa fie citite! :) ~~~~~~ Am inceput sa scriu poezii acum 3 ani. Acum nu mai am 13, ci 16 ani, iar domiciliul nu este relevant. In decursul acestor 3 ani, m-am orientat catre latura umana a liceului, si anume sectia de filologie, lucru care, cred eu, m-a maturizat, deopotriva, in gandire si in scris. Am luat o pauza lunga... am lasat noi sentimente si trairi sa se adune si am asteptat o explozie poetica, acel ceva care sa ma determine sa ma exprim iar in scris cu usurinta cu care o faceam la 13 ani si, in sfarsit, acest lucru s-a intamplat, sau cel putin asa sper. Va prezint acum rodul creatiei mele actuale care, as indrazni sa spun, se ridica deasupra celei anterioare. ~Viviana. P.S. Chiar si la 13 ani, descrierea initiala mi se parea mult prea simplista, infantila si insipida. ~~~~~~~~~ Se pare ca explozia poetica are loc, pentru mine, din 3 in 3 ani. Si uite-asa...
37 poezii, 0 proze
florin stanica
M-am născut pentru a fi mecanic, dar drumul vieții a deraiat de pe șine. Mecanicii au reușit să-l pună pe șine, dar nu pe aceleași șine. Așa se face că am ajuns la maturitate să fiu pe o altă cale, iar destinația este cu totul alta. În curând voi ajunge într-o poziție socială care-mi va interzice să pun mâna pe vaselină, ulei de motor sau orice altceva în afară de cărțile de specialitate ce devin antice imediat ce au fost citite. cu pasiune și multă bucurie din partea unui oarecare care se pricepe la multe, însă nu pricepe orice și... care în același timp nu uită chiar dacă este nevoit să ierte. Cel mai eficient într-u iertare este însăși uitarea.
1 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
RARose Ausländer
Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ) (n. 11 mai 1901, Cernăuți - d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf) a fost o scriitoare de limba germană și limba engleză originară din Bucovina. Provine dintr-o familie de evrei ortodocși, tatăl se numea Sigmund iar mama Etie Rifke Binder. După moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat spre Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignazi Ausländer și după trei ani au divorțat. În această perioadă a început să scrie poezie în liumba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav Rose a revenit la Cernăuți ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În timpul războiului mondial se ascundea împreună cu Paul Celan în pivnița unei fabrici și acolo comparau poeziile. După război s-a refugiat în Statele Unite, unde a primit cetățenie. Experiența războiului i-a produs un desgust de germani și de germană, așa că a început să scrie versuri în engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea lui s-a întors...
10 poezii, 0 proze
vizireanu dan
copilarie ok liceu teoretic faculatate de jurnalistica la care am renuntat dupa 2 ani aproape 6 ani de navigatie ca marinar in prezent agent maritim si uite asa trece viata
4 poezii, 0 proze
MMMares Raluca Maria
Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.
3 poezii, 0 proze
Fleancu Marius Serban
se naste pe 13( a se citi : treisprezece) decembrie 1982. traieste-n zig-zag, sperand ca asa timpul sa-l uite. e egoist, egocentric-extrovertit. e plicisit; spune prostii si tace!
1 poezii, 0 proze
VBveronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
Rotariu Ema Bianca Nicoleta
Biografie? Biografia mea?! Eu! Eu sunt ceea ce scriu. Chiar sunt ceea ce scriu. Iubesc sa ma transpun in lumile mele a caror usi sunt inchise pentru ceilalti. Da, am mai multe lumi! Mi-am creat cate una pentru fiecare anotimp, pentru fiecare vis sau angoasa. Imi iubesc lumile! Asa cum si ele ma invata pe mine sa iubesc! Scriind invat sa iubesc. Imi dau lectii singura, zi de zi. Si uneori e greu si uneori ma las mult timp. Sunt perioada in care nici macar nu citesc. Ma cutremura. Cum sa nu citesc? Si apoi nici nu scriu. Dar mereu ma intorc la ...as spune coala de hartie, dar e tastatura de multe ori si ma uit. Ma regasesc.
1 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
uite-așa și iar așa
de Miclăuș Silvestru
uite-așa și iar așa la fel cum și roata morii se-învârtește nicidecum nu se oprește Robert Wolfe at the Mighty Wurlitzer Theatre Organ vor veni timpuri de excepție când la pupitrul navetelor...
Cugetări între patru scânduri
de Florentina-Loredana Dalian
Uite-așa! Cum- necum, mai de voie, mai de nevoie, am săvârșit-o și p-asta. Murii. Eh, nu mai știu dac-am murit de moarte bună (adică cum „moarte bună”? Poți să-i zici la muierea cu coasa așa o...
(Vă spun drept)
de Gellu Naum
Vă spun drept am văzut o găină moartă și în poheme n-au ce căuta în nici un caz găinile moarte pentru că suntem și regret domnule dar eu am altă părere despre pohem și vorbim ca și cum am vorbi și...
...vorbind la pereti IV...legenda copacului Seqvoia.
de Dinu Nicu
De vorbă cu ei... fiecare spune ceva iar eu stau și îi ascult nu zic nimic, iar eu nu am ce vorbi cu ei, mă gândesc la tot ce a fost sau la ce ar fi putut să fie. Aceleași probleme le au…dragostea și...
Mirifica lume literara
de Diana Mihali
Dacă Ioana Bradea are curajul –și umorul- de a-și începe romanul cu „Ce pula mea, sunt o doamnă!”, atunci îmi iau și eu curajul, mai umil, e drept, de a-mi începe povestea cu: M-am plictisit, ce...
Cu lumea-n cap
de Victoria Matei
Bagă-ți mințile în cap, fetițo! De câte ori n-am auzit acest îndemn în anii de copilărie (și chiar și în adolescență, uneori)... Bagă-ți mințile în cap! Așa spuneau și părinții, și profesorii, chiar...
Frumoasa poveste a tânarului care avea o iubită la dezbenzinare povestită de un taximetrist care se privea în oglinda retrovizoare
de Sosea Anda
Astăzi o să vă spun o poveste. O poveste care începe cu “bună dimineața”. La 30 de minute după miezul nopții, îngerul meu negru mă conduce la un taxi. Ne sărutăm, apoi mă urc în față. Mereu mă uit la...
pansamentrup
de florina zaharia
da uite-așa și-așa euflorina își îndesa pe sub piele tampoane de scris vată îmbibată roșualbastru ca să fie mai plină mai rotundă și mai pufoasă adică inima lui să aibă vise plăcute când adoarme pe...
Eu, ca prefață
de Daniel - Dumitru Darie
Revin acum și n-am să spun nimic Cu toate că mai toate se compară Că iar e greu și iar e frig în țară Și-n viața tuturor mă tot implic. Am pus cândva politica la zid Redând speranța vorbelor directe,...
zile de primăvară
de Ioan Postolache-Doljești
mai rău ca semnul întrebării sunt cocoşat de întrebări şi-n mintea mea, aşa cum e, puţină, înceţoşată ca un nor, caut o rază de lumină să nu mor prost de tot când am să mor. creştin fiind, trăind în...