Căutare

The value of life can be measured by how many times your soul has been deeply stirred. Nu îți cere niciodată iertare pentru sentimentele pe care le afișezi. Atunci când faci acest lucru, tu îți ceri practic iertare pentru adevărul din tine. Și puțini au puterea să pună în palma altcuiva emoții, într-o lume de măști și suflete goale. Sunt puține lacrimi sincere pe pământ – Marin Preda

34 poezii, 0 proze

Andrei Horia Gheorghiu

Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com

154 poezii, 0 proze

Chwoika

mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...

1 poezii, 0 proze

Sandu Gabriela

~Studii *1999-2004- GRUPUL SCOLAR ,,SFANTA MARIA’’, Galați; *15-21 mai 2002-premiul I la sesiunea de comunicări științifice, FILOZOFIE, din cadrul săptămânii liceului ,,Sfânta Maria’’; *2004- Universitatea ,,Dunărea de Jos’’, Galați, Facultatea de LITERE SI TEOLOGIE, secția Stiințele Comunicării, JURNALISM-ENGLEZA; *2007- Bursa de studiu la Università degli Studi di Trieste- Italia. !Imi place sa calatoresc... Ma fascineaza puterea cuvantului, iar daca ar fi sa va spun ce as vrea sa devin "cand voi fi mare", as spune..."dresor" de cuvinte- e tare greu sa le stapanesti, iar cand ajungi sa o faci, esti deja dependent de ele. Cat de frumos suna...dependent de cuvinte... Cuvintele sunt parte din noi, sunt parte din fiinta noastra; e minunat sa stii sa le stapanesti, dar ce faci atunci cand te stapanesc ele pe tine? Tocmai asa stau lucrurile si cand vorbim de poezie- nu tu stapanesti cuvintele, ci ele ,prin incredibila lor forta, te stapanesc pe tine. Poetul nu face altceva decat sa...

15 poezii, 0 proze

veronica balaj

Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...

9 poezii, 0 proze

Andra

Fac pasi marunti uneori nesiguri...dar am curajul si ii fac si apoi descopar frumusetea lor... apoi ma intorc in timp(viitoarea meserie).. prezent... si arunc speranta in viitor.Cum ar zice altii dar tu ce esti?Ghicioare( in urma unui interviu).Sunt eu... si meseria mea.

11 poezii, 0 proze

zoridezi

Libertatea...e trairea in care esti tu insuti, singur, in care sufletul tau e la suprafata..si respira. E momentul in care poti face ce vrei..fiind doar tu, in mijlocul agitatiei.

2 poezii, 0 proze

Ramona Crangasu

Sunt cine nu esti tu si cine nu si`ar dori el sa fie. Inconfundabila, cu amprenta personala mereu in buzunare, culeg informatia si experienta de pe unde pot. Atata vreme cat informatia si experienta ajuta la construirea unui nou brand. Brandul meu. Admir oamenii talentati si ambitiosi, pe care fac tot posibilul sa ii adun in jurul meu.Analizez, rationez, respir. Nu sunt cu nimic mai speciala decat tine sau ei. Sunt eu. Sunt suma viciilor si valorilor personale, pe care incerc sa le tin in echilibru. Fragil. Citeste`ma si iti dai seama de restul.

4 poezii, 0 proze

Mihail Dumitru

Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...

5 poezii, 0 proze

tu faci zgomotul asta

de Roxana-Adina Stroilescu

din burta mamei am primit două flori simple pe una am reușit s-o pun la pământul ei cealaltă, firavă a zburat știu ce aștept să cadă odată vocea fără nici un secret să te trag mai aproape și-abia la...

Dragoste la prima vedere (scurtmetraj)

de geanina vlad

Se aranjă în grabă, dar până să fie gata, deja transpirase. Se dezbrăcă și o luă de la capăt. De data asta încercând să își controleze respirația și bătăile inimii. Ce naiba e cu ea? De ce este atât...

mă numesc alex

de Alexandru Gheție

nu ți-am mai scris de mult, elena mi-au crescut colți am răni pe tot corpul ieri în amurg am sfâșiat o haită de lupi pentru tine ți-am scris o poezie pe leșurile lor. din când în când am urlat la...

Regi(i)zorii de vise II

de Sosea Anda

2. Nu ințelesese niciodată de ce podeaua era spălată zilnic. Oamenii nu conteneau să mișune, veneau și plecau, apoi se întorceau, ieșeau iar și parchetul se murdărea imediat, fata femeii în verde...

ProzăAtelier

Carte de rugaciuni

de Alina Maria Ivan

I. Mă duc la împărtășanie: „N-am făcut nimic, părinte Vreau să râd și n-am timp, Nu cred c-am păcătuit, n-am fost deloc rea; n-am timp Nu, nu e nimic ocult în lumea mea Banal, banal! Da, părinte!...

Și Tu Și Trenul

de hose pablo

cam din ce în ce mai mult vreau ca tu să fii adevărată în ciuda faptului că sunt treaz și tot ceea ce înseamnă andrusha este aici lângă mine știi trenul în care merg transportă ceva dubios și e tare...

Sisif era fericit

de Mariana Pancu

Numără până la 10. Asta îți șoptește vocea de lângă tine. Privești în tavan încercând să găsești acolo un punct de reper care să-ți arate unde te afli. Întorci cu mare greutate capul spre dreapta....

ce poti sa faci cand nu mai poti?

de Ana_Maria_Constantinoaia

Ce te faci cand nu mai auzi zgomotul facut de cei din jurul tau? Ce te faci cand cei din jurul tau nu mai vor sa auda de tine ? Ce te faci daca intr-o dupa-amiaza de august dispar toti oamenii care...

destin

de Daniela Luminita Teleoaca

omule, ușor te mai faci și pomul ăsta în care îți atârnai odată visele firele de mărțișor câte un cântec străin te privește (sau tu... tu... nu-l mai recunoști?!) omule-omule, oameni trec cine bagă...