"trebuie o pilulă" – 20182 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
RTRealdo Tokacs
Biologie si geografie: 18 mai 1981 - atunci m-am nascut. Era o zi atat de luminoasa incat mama si-a zis ca trebuie s-o vad. Si a tipat pana m-am indurat sa ma despart de ea. Locul faptei: Faget, Timis, orasul castanilor. Studii: Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea de Vest, Timisoara, absolvita in 2004. Am mai inceput un master, dar am renuntat... la timp :) Activitati (mai mult sau mai putin) relevante: - poezii, in volumul colectiv "Pasii de roua", Editura Dacia Europa Nova, 1999; - eseuri, in volumul colectiv "Cartea de admiratie", Editura Dacia Europa Nova, 1999; - poezii, volum de autor, "Intemperiile fericirii", Editura Dacia Europa Nova, 2000. Toate au fost publicate poate prea devreme... -din 2000, ma reintorc la literatura, parca pe un alt drum... mai sinuos... dar mai savuros. Ocupatiuni actuale: Ziua - nerecunoscator ocupant al unui birou de "multinationala" unde pun umarul fara tragere de inima la construirea unui capitalism in care nu (mai) cred; Noaptea - la...
32 poezii, 0 proze
ISIuliana Serban
M-am născut pe 2 iulie 1977, la Tulcea. Am început să scriu în 1997, din nevoia de a găsi o parte din adevărul despre mine și despre ceilalți oameni și de-a le împărtăși și lor ce-am găsit. Un poet a zis odată că "oamenii sunt răspunsuri care-și așteaptă întrebarea și se sting pentru că ea nu mai vine". Am vrut să-mi găsesc întrebarea... pe a mea și pe cea pe care trebuie s-o pun celorlalți. Tot din 1997 fac parte din clubul "Nouă ne pasă!", cea mai frumoasă și sinceră experiență cu oameni care mi s-a oferit în viață. Din 2000 sunt profesoară de informatică la Colegiul Național "Cantemir-Vodă" din București. Încerc să le ofer unor adolescenți motivația de a-și construi o viață frumoasă și scuturată de fals și convențional. În 2002 am publicat un volum de versuri, intitulat "Drum spre a fi".
100 poezii, 0 proze
CVCesar Abraham Vallejo
Cesar Abraham Vallejo s-a născut la 16 martie în 1892 în Santiago de Chuco, un orășel izolat din Nordul Peru-ului. Bunicile erau indience chimu, iar bunicii, printr-o stranie coincidență, erau amândoi preoți catolici. A fost mezinul unei familii cu 11 copii și a crescut într-un mediu extrem de religios. În 1910, Vallejo intra la Școala de filosofie și litere de la Universitatea din Trujillo, dar trebuie să o abandoneze din lipsa banilor. Între 1908 și 1913 a intrerupt studiile de mai multe ori, lucrând totodată ca profesor sau ca funcționar într-o plantație de zahăr. Cu această ocazie va cunoaște viata infernală și munca din zori și până la asfințit a peonilor pentru câțiva centavos și un pumn de orez. Acest episod îi va inspira atât poezia cât și orientarea politică. Vallejo se întoarce la Universitatea din Trujillor, la studii de literatură și drept, citind cu nesaț cărți despre determinism, mitologie și evoluție. După ce primește masteratul în literatură (1915), el continuă...
13 poezii, 0 proze
CMcoca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
MRmihail roman
pentru o biografie trebuie in primul rand sa existi (trecut sau prezent). ceea ce ma inconjoara inca nu stiu daca ar trebui numit existent.
19 poezii, 0 proze
IOistode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
AAAmbrozi Andreea
Una din poezii a fost luata ca versuri pentru o trupa rock, care in vara vor scoate un album nou. Poeziile au fost vazute si de Ana Mladinovici de la trupa Magica, spunandu-mi ca trebuie sa public o carte cu toate poeziile mele cand voi ajunge in Romania, la fel spunandu-mi toti prietenii.
5 poezii, 0 proze
CMCiulei Marian-Dănuț
Scriu poezie din toamna lui 2002.Totul a început de la o dezamăgire în dragoste. Eu consider că trebuie sa ai o muză pentru a scrie poezie, fără o muză nu pot scrie. Tot ceea ce am publicat până acum pe acest site sunt câteva dintre cele mai noi poezii, căci în perioada 2002 - 2008 am scris aproape 150 de poezii, nu sunt foarte multe...părerea mea. Eu scriu numai pentru a mă exrima, de a exprima ceea ce simt într-o anumită perioadă, pentru mine este un hobby și în același timp și un foarte bun mod de a "elibera" tensiunile cotidiene. Ceea ce am uitat să spun este faptul că sunt un pasionat de psihologie, am terminat Facultatea de Psihologie. Multe persoane spun că sunt foarte talentat în a scrie poezie, așa că aștept și părerile voastre. Accept orice comentarii negative sau pozitive, dar să fie pertinente, mai ales la critici, să aveți un motiv clar, să îmi spune-ți unde greșesc. Un citat din Jacques Salome mi se pare definitoriu pentru sursa inspirației și creativității mele: "Să...
35 poezii, 0 proze
trebuie o pilulă
de Florentin Cristian
Îi curgeau balele c-așa e frumos Un porc mânca un pepene zemos Ăst pepene este mai de folos Oricât s-ar trata medicamentos El se strânsese în intestinul gros Tot ce era pepene mai zemos
Așteptare de-o zi
de Ernest Hemingway
Intrase în cameră ca să închidă fereastra în timp ce mai stăteam în pat și băgai de seamă că-i e rău. Tremura, fața-i era palidă, și mergea anevoie, ca și cum i-ar fi venit greu să se miște. — Ce-i...
Pilula de...miercuri
de Bogdan Nicolae Groza
S-au terminat examenele date de profesori si se stie rezultatul. DE-ZAS-TRU! Asa pare sa spuna Ministerul Educatie Nationale vazand notele obtinute de aspirantii la un post de titularizare in...
Abisul
de Nicolae Maria
Sunt într-o cameră albă. Cineva în alb îmi dă o pilulă s-o înghit. Am înghițit-o. Mi-e frică, nu știu unde mă aflu și nu știu de ce îmi este teamă, de parcă aș aștepta ceva urât, da, cred că aștept...
ACT FÃRÃ CUVINTE II
de Samuel Beckett
-mimă pentru doi actori- NOTÃ Această mimă trebuie jucată pe un podium jos și îngust în fundul scenei, violent luminat pe toată lungimea lui, tot restul scenei fiind în întuneric. A este încet și...
night of the mole
de dan mihuț
e noapte chiar și-n fotografiile privite, o noapte în care migrenele nu consumă medicamente sau ecranul monitorului îmi lărgește fața până o transformă într-un joc de-a saint fuck you întreabă-mă...
Din mail-urile Pompilicăi
de Atropa Belladona
Domnule doctor online Deoarece v-am găsit adresa pe google, că pe google găsești tot ce vrei și pe mine deasupra și unii au zis că trebuie neapărat să consult un doctor, m-am hotărât să vă acord...
“Ajută-te singur să ieși din criză și Dumnezeu te va ajuta!”
de Elisabeta Branoiu
Ziarul Lumina Vineri, 27 Noiembrie 2009 Comisia Europeană a declarat 2010 „An european al luptei împotriva sărăciei și a excluderii sociale“. Desigur, că această frază: “Ajută-te singur să ieși din...
Gura lumii
de Cristina-Monica Moldoveanu
Iar mă plâng, judecați dvs. dacă am dreptate. Am precis, nu am greșit nimic toată viața și nu am judecat greșit niciodată. Viața mea a fost o groaznică pilulă amară. Bun, nu prea scriu poezii...
Muzeul Minciunii
de Rosca Lucian
Copiii mergeau încolonați împreuna cu reeducatoarea lor pe străzile pustii, uitându-se curioși și puțin speriați în jurul lor. Nimic din ceea ce vedeau nu le era familiar. În stânga și în dreapta...