"trasul cu urechea" – 2208 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DEDiana Enachii
S-a născut la 10 iulie 1994 în s Abaclia r-nul Basarabeasca în familia lui Gheorghe Enachii și a Eugeniei Fuior. La vîrsta de 4 ani, Diana, împreună cu părinții ei, s-au stabilit cu traiul în Sadaclia, unde tînăra poetă a frecventat grădinița și cl 1-a. Începînd cu a doua clasă, s-au reîntors la Abaclia, unde a finisat gimnaziul la actualul liceu "Constantin Stere". În prezent, Diana este elevă la Liceul Clasic "Mihai Viteazul" din or. Cimișlia și activează ca redactor-prezentator, știrist și dj. la radioul din localitate - Radio Media Cimișlia - www.radiomedia.md . Prima poezie a fost scrisă pe cînd aceasta era în vîrstă de numai 7 ani. Cu ocazia Zilei Învatatorului, Diana a închinat primei profesoare o poezie scrisă de ea. După aceea, au urmat mai multe poezii, apoi s-a trecut și la concursuri în care a reușit să dovedeasca tuturor că iubește metaforizarea, cuvîntul, poezia. În anul 2005, la 5 aprilie, decedează Gheorghe Enachii - tatăl Dianei, moartea fiind cauzată de cancer. Cu...
17 poezii, 0 proze
AMAlexei Mateevici
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova. 1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani. 1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului. 1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude). 1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în...
34 poezii, 0 proze
GGalina
Am avut o bratara de aur extraordinara - maistru energetician - dar si un hobby : literatura scrisa in fel si chip, pornind de la poezie si mergand pe traseul schitei, piesei de teatru, romanului. Fiind autodidact si avand serviciu permanent pana la pensie nu am acumulat destula practica din cenaclurile pe care le-am frecventat in Bucuresti si in Iasi. Am participat la un concurs de proza scurta si am fost apreciata cu mentiune. Am editat neinspirata un roman la o editura care, prin contract trebuia sa-l promoveze dar nu a facut-o astfel ca raman o anonima chiar si pentru cei care ma cunosc din moment ce nu au aflat de nicaieri despe aparitia in librarii a romanului meu. Nu stiu daca e bun pentru ca nu a fost lecturat de persoane competente. Totusi am curajul sa-l prezint: Si pestii vorbesc in somn, autor Galina Mihoc Nedelcu. M-am gandit sa mentionez si numele de la parinti in speranta recunoasterii mai usor in cazul ca cineva dintre cunoscutii vechi ma vor descoperi. Nu stiu daca...
11 poezii, 0 proze
HMHerta Müller
Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, Regiunea Timișoara) este o scriitoare germană născută în România. Tatăl ei a fost un șvab expropriat de autoritățile comuniste. Herta Müller a studiat germanistica la Timișoara. Prietenia cu membrii "Grupului de Acțiune Banat" Aktionsgruppe Banat, format din studenți și scriitori de etnie germană, cetățeni români, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenția Securității. [1] Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată și expediată pentru reeducare într-un "mediu muncitoresc sănătos" la întreprinderea "Tehnometal". Herta Müller a lucrat apoi ca traducătoare. Ulterior, și-a câștigat traiul lucrând la cîteva grădinițe și acordând ore particulare de germană. Biografia sa este prezentată în volumul "Regele se înclină și ucide". Volumul de debut, "Niederungen" - "Ținuturile joase", a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a limitat...
8 poezii, 0 proze
NVNeguș Vasile
Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...
1 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
trasul cu urechea
de alex bâcu
dumnezeul lor trage cu urechea prin podeaua ciuruită de carii la creierul meu frământat ca un sân îmbobocit de fecioară sau ca un aluat nedospit modelat de falange geriatrice în epicurice cornulețe...
Interzis trasul aiurea cu urechea
de Sorin Stoica
Ca turiști, lipiți-vă urechile de zidurile templelor pentru care ați plătit să le vizitați; veți putea auzi bătăi de inimă mai clar decât aud doctorii cu stetoscopul. Ecoul lor, format în sala...
Jianca
de Nicolae Diaconescu
Martie 1990 JIANCA Întâmplarea asta am auzit-o de la soția mea. Iar ei i-a spus-o șeful de stat major, colonelul Marcu, după ce i-a făcut o inspecție la ora de folclor, anul doi ofițeri, în Școala...
acatist
de ștefan ciobanu
Condacul 1 Am țipat în pieptul unui mort dar acesta nu a înviat și-a văzut de moartea lui până la capăt în dormitor am o găleată în găleată atâția morți atâta apă Icosul 1 Fiindcă de mică purtai...
Un vis flămînd în lumînare
de Boris Druță
UN VIS FLÃMÂND ÎN LUMÂNARE \"Idei nebune roiau în mintea mea, Nepăsătoare la cultul zeilor. \" Horațiu Femeia a fost și rămâne o taină pe care, oricât am dezvălui-o , devine tot mai enigmatică....
poezie muta
de Rada Marin
... sprijinit de zid, imbratisand cladirea care m-ascunde... (Paiu Constantin) ***** ascultă-mi ridurile spunea obrazul de piatră (LOG) ***** e doar un val asculta-mi inima spui tu (Alexandru...
Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus (28)
de Doru Ciucescu
În feribotul, care ne-a Dus de la Igoumenitsa (se pronunță "Igumenița") la Kerkira, cel mai important port al insulei omonime, denumite și Corfu, am ascultat povestea a două românce, în căutare de...
Joc Divin
de Iancu Tudor
Joc divin – lene trecătoare Demult, în pruncia purității, am furat Gândirii-un gând, l-am pus în oblonul vieții, l-am dat unui om de plug. I-am spus să-și are ogorul, unde-i pământul mai bun, căci pe...
Poezia
de Carmen Sorescu
Este ceva la repezeală, ca atunci când îmi moare cineva drag pe nepregătite Și confecționez o cruce din lemnul care este prin curte, așa este poezia O unealtă pentru lumea de apoi care se fabrică din...
A Paris (6)
de Lorena Stoica
Ziua asta indecisă arbitrează soarele și norii într-un “care pe care” enervant. Nu mă pot hotări ce dispoziție să arborez. A fost o noapte beton; am adormit multumiță de singurătatea mea onestă și nu...
Epistaxis
de serban georgescu
(Deocamdată mă opresc aici... Să dea Dumnezeu ca, într-o zi, să nu ne mai putem opri niciodată...) Unii, când scriu, o fac cu acea grijă cu care un părinte ar reveni periodic, noaptea, în dormitorul...
Într-o noapte într-un tren II
de Andrei Badea
Partea a II- a Oglinda din mintea mea Precum în urma unui cataclism timpul mi s-a oprit brusc sau cel puțin asta era simțirea care-mi năpădise mintea. Așa cum natura după o furtună are o nevoie de...
„A” de la amuletă
de Marian Pavelescu
În localitatea Matemeni, plasa Cognova, se află, dincolo de pod imediat pe dreapta, un teren de casă înțelenit unde se ridică din lăstăriș rămășițe de paiantă. Nu că s-ar deosebi tare mult de...