Căutare

Nefericitul poet, stins din viață la doar 21 de ani, după un accident de tramvai, avusese o fascinantă ascensiune literară. Fiu al învățătorului Eugen Labis și al Profirei, care-i îndrumă, la școala primară, primii pași. Din copilărie scrie povești și poezii. Liceul \"Nicu Gane\" Fălticeni (1947 - 1951), continuat la Iași. Debut în Zori noi - Suceava (1950) și Viața Românească (1951). Urmează cursurile Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" din București. Se înscrie și abandonează imediat Filologia bucureșteană. Debutul editorial aduce un suflu nou poetic și o speranță de autor complet: Primele iubiri (1956). Pregătește pentru tipar volumul Lupta cu inerția (apare postum, 1958), dar moare stupid, în preajma Craciunului 1956, în urma unui accident de tramvai, în împrejurări încă neelucidate complet. Vizitase \"Capșa\", pentru o degustare, a vrut să ia tramvaiul spre iubită, cineva l-a îmbrâncit, s-a prins de grătarul dintre vagoane, a cazut cu capul pe caldarâm. Măduva spinarii îi era...

0 poezii, 0 proze

Ilie Constantin

Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...

6 poezii, 0 proze

Jaime Sabines

Je te veux à aux dix heures du matin Je te veux à aux dix heures du matin, et aux onze, et aux douze du jour. Je te veux avec toute mon âme et avec tout mon corps, parfois, dans les après-midi de pluie. Mais à aux deux heures de l\'après-midi, ou aux trois, quand je me mettes à penser nous deux, et tu penses le repas ou au travail quotidien, ou dans les divertissements que tu n\'as pas, je me mets a te haiser sourdement, avec la moitié de la haine que je garde pour moi. Je retourne ensuite à t’aimer, quand nous nous coucherons et consigne que tu es faite pour moi, d\'une certaine manière me le dissent ton genou et ton ventre, que mes mains me convainquent de cela, et qui il n\'y a pas un autre lieu où je viens, où je vais, mieux que ton corps. Tu viens toute complète à ma rencontre, et les deux nous disparaissons un moment, nous nous mettons dans la bouche de Dieu, jusqu\'à ce que je te dise que j\'ai faim ou sommeil. Tous les jours je te veux et je te haïs irrémédiablement. Et il y a...

0 poezii, 0 proze

tenesee williams

Tennessee Williams, pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams, (n. 26 martie 1911 – d. 25 februarie 1983) a fost un dramaturg, poet și romancier american, laureat al premiului Pulitzer pentru dramă pentru piesa de teatru A Streetcar Named Desire (Un tramvai numit dorință) în 1948 și ulterior pentru piesa Cat On a Hot Tin Roof (Pisica pe acoperișul fierbinte) în 1955. Tennessee Williams s-a născut la Columbus, Mississippi. Când avea trei ani familia sa s-a mutat la Clarksdale, Mississippi, apoi în anul 1918, la Saint Louis, Missouri. Piese timpurii 1936 – Candles to the Sun 1937 – Fugitive Kind 1937 – Spring Storm 1938 – Not about Nightingales 1940 – Battle of Angels -- rescrisă în 1957 ca Orpheus Descending 1945 – You Touched Me 1944 – Stairs to the Roof Piese majore 1944 – The Glass Menagerie -- Menajeria de sticlă 1947 – A Streetcar Named Desire -- Un tramvai numit dorință 1948 – Summer and Smoke -- Vară și fum 1950 – The Rose Tatoo -- Trandafirul tatuat 1955 – Cat on a Hot...

0 poezii, 0 proze

Alice Nahon

Alice Nahon est née le 16 août 1896 à Anvers, Belgique. Elle était la troisième d’une famille d’onze enfants. Son père était né aux Pays-Bas, mais de descendance française et sa mère Julia Gijsemans, venait de Putte près de Mechelen, où Alice a passé une bonne partie de son enfance. Elle fit ses études élémentaires à Oude God et, à partir de 1911, Alice étudia à l’École d’Agronomie à Overijse où elle va graduer. Toutefois, quand éclata la Première Guerre mondiale, elle devint étudiante infirmière à l’hôpital de Stuivenberg d’Anvers. Après plusieurs semaines de travail ardu, elle tomba malade à 18 ans à peine et il semblait que ses poumons étaient sérieusement attaqués. Elle poursuivit donc ses études à l’Académie d’Anvers et aux cours de littérature de Pol De Mont. Les années qui suivirent, Alice les passa au sanatorium, et à partir de 1917, elle va demeurer six ans à l’Institut Sint-Jozefs à Tessenderlo. Les médecins de là-bas vont la convaincre qu’elle était atteinte de tuberculose...

7 poezii, 0 proze

Henri de Régnier

Né le 28 décembre 1864 à Honfleur d`une vieille famille de l`aristocratie, Henri de Régnier poursuit des études de droit avant de se consacrer à la littérature. Il collabore à diverses revues sous le pseudonyme de Hughes Vitrix, soulignant ainsi son admiration pour Hugo et Vigny. Son premier recueil, Lendemains (1855), porte l`empreinte de cette influence. Puis il fréquente, avec son ami Francis Vielé-Griffin, le salon de Mallarmé et il est l`un des plus appréciés du maître parmi la jeune génération symboliste. À cette époque, il utilise couramment le vers libre. À partir d`Épisodes (1888), ce symbolisme s`accentue jusqu`à atteindre son apogée dans Les Jeux rustiques et divins (1897). Dans le poème « Le Vase », un des plus beaux, l`inspiration artistique est figurée dans le travail du potier. Mais déjà la recherche de plus en plus affirmée d`effets plastiques oriente Régnier vers le Parnasse : en 1896, il épouse la seconde fille de Heredia (Marie) et se brouille avec Vielé-Griffin...

4 poezii, 0 proze

Mircea Bârsilă

Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza...

0 poezii, 0 proze

tramvaiul 13

de Ion Nimerencu

tramvaiul asta, Doamne, e plin de controlori mi-a trebuit si mie fara bilet sa urc simt cum ma traverseaza o mare de fiori degraba-s langa mine, degrab-am s-o incurc ma uit pe geam de parca ar fi...

Se numea Quattrofolium

de Nitu Maria

Americanii, cei mai dezinhibați, se zice, fără obscurantisme ancestrale, ei cu cele 13 stele pe steag, ei și noua civilizație intergalactică, nu au numerotat la lift etajul 13 - dintr-un moft de...

din bărbatul ăla ieșea o femeie despletită îndumnezeită

de angela furtuna

mă îndemni să te țin în brațe, și om de paie și bărbat, soare înfipt în stern mărturisitor de vitalitate poem ce nu te-ai pierdut pe limita dintre vis și halucinație aceasta este realitatea care ne...

ANALIZA LUNII Decembrie 2003”POEZIE.RO”

de Frentiu Toma Adrian

ANALIZA LUNII Decembrie 2003”POEZIE.RO” Statistica in functie de citirea textelor Datele au fost culese la 1 ianuarie 2004 ora 0.30 Scuze pentru eventuale greseli . POEZII Poezie (763 afișări) Umor...

Iași: Poezia din Pod

de Florin Hălălău

Aștepți uneori cu atîta nerăbdare o întîmplare frumoasă și atunci cînd o trăiești se duce într-o clipă. Ai sentimentul ciudat că ți-a scăpat printre degete. Iașiul pentru mine a însemnat o...

stapanul

de oana stoica mujea

OANA STOICA MUJEA STÃPÂNUL VOLUMUL I RÃPIREA ZEILOR Editura NAPOCA STAR Cluj, 2005 Capitolul I ÎNCEPUT DE POVESTE P e vremea când Dumnezeu era singur în galaxie, s a gândit: de ce nu ar face o ființă...

Domnișoara de la Biologie

de dorin cozan

Era începutul lui noiembrie când pe Copou căzuseră frunzele cu toptanul și ieșisem la plimbare cu X, după cursuri. Nu țineam să ajung în cămin prea repede și nici ea nu părea prea grăbită. Nu eram...

din tramvaiul 44

de Andreea

A murit sub rotile tramvaiului...Toti erau ingroziti, batranii chiar oripilati. Ziceam eu: \"asa\'s batranii!stai sa vezi acum ce-or sa zica: tineretul de azi...era cu capul in nori...era beata...o...

scriind...

de Maria Tirenescu

13 august 2007 La mulți ani, tuturor Măriilor, Marianilor, Marinilor! În dimineața zilei de 15 august, florile ce vor înflori pe pământul întreg și vinul ce va curge în pahare sunt închinate lor, dar...

Muianu și Gogoașă

de felix nicolau

Până la Grupul Școlar „Sfântul Pantelimon” aveam de străbătut șase stații cu autobuzul 131, opt stații cu troleibuzul 42 și nouă stații cu cu tramvaiul 3. Plecam cam cu două ore înainte și...

Fatidicul 21

de Cristina-Monica Moldoveanu

Numărul 21 și multiplii sau divizorii săi în viața mea: 1. Aveam 21 de ani în 1992 cînd am fost închisă în spitalul de psihiatrie 2. Spitalul se numea și 9, iar ora 9 seara este de fapt ora 21. 3. Am...

Sibiu: Capitala culturală europeană în 2007

de Edilberto González Trejos

http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/articles/2006/04/10/reportage-01 Cu străzile sale pietruite și casele deosebite în stil saxon, orașul transilvănean Sibiu este un muzeu...