"tiparul buzelor" – 2521 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
HHesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
TTTristan Tzara
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinești - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist evreu român, născut în Moinești, România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură. In 1912, pe cînd era incă în liceu, publică Revista "Simbolul" împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser. In această perioada semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai tîrziu in Tristan Ruia și în final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tînărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului...
110 poezii, 0 proze
JGJohann Wolfgang Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808). Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă. Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza). Prima îndoială în...
262 poezii, 0 proze
Fanuș Neagu
Studii 1939-1944 - Școala primară în satul natal 1944-1948 - Liceul Militar din Iași (trei ani îi urmează la Liceul Militar din Câmpulung Muscel) 1949-1951 - Școala Pedagogică nr.2 din București 1951-1952 - continuă la Școala Pedagogică \"Costache Negri\", Galați 1952-1953 - Cursant al Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" 1954-1957 - Facultatea de Filologie din București. Nu își termină studiile Cariera 1953-1954 - Profesor suplinitor la Școala Generală din Comuna Largu, Județul Galați 1954-1956 - Redactor la \"Scînteia Tineretului\" 1954 - debutează cu povestirea \"Dușman cu lumea\", în revista \"Tînarul scriitor\" 1959 - debut editorial cu volumul de povestiri \"Ningea in Bărăgan\"; volum retipărit in 1954 sub titlul \"Cantonul părăsit\" 1960 - \"Somnul de la amiază\" 1962 - \"Dincolo de nisipuri\" 1967 - \"Vara buimacă\" 1968 - \"Îngerul a strigat\", primul roman, considerat evenimentul editorial al anului 1972 - \"În văpaia lunii\" 1972 - \"Cronici de carnaval\", volum de...
5 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
tiparul buzelor
de holobaca gheorghe
de pe cornișa dintre noapte și zi cobor printre cuvinte cu oase subțiri urc gâfâind pe culmea dublei priviri pe apele ce cântă fără a fi tiparul buzelor când lângă mine respiri colorează în roz...
iarbă precară
de holobaca gheorghe
larvă din vid cu tunică și cască cu ochi oximoronici de parcă a fi și a nu fi s-ar fi suspendat pe-un balansoar de iarbă precară nici veștedă nici verde foșnind timorat printre ideile cu lujer...
Fiți gata
de liviu gradinariu
Fiți gata Verigheta lunii,aminte-mi aduce ca pământu-i re-legat de etern timpu-mi strecoară în sânge din ce în ce mai puține poeme unul-nu mă-ndur să-l trimit nimănui nici buzelor tale prin ploaie ca...
Fiți gata
de liviu gradinariu
Fiți gata Verigheta lunii,aminte-mi aduce că pământu-i re-legat de etern timpu-mi strecoară în sânge din ce in ce mai puține poeme unul-nu mă îndur să-l trimit nimănui nici buzelor tale prin ploaie...
Despre singurătate - I -
de Emil Iliescu
Despre singurătate „Cerul deasupra-ți schimbi, nu sufletul, marea trecând-o!” M. Eminescu Uneori, simțim nevoia să ascultăm povești. Povești despre locuri și oameni. Despre sentimente pierdute sau...
canDOare
de Miclăuș Silvestru
dintre buzele tale fragede și ale mele ca pietrele aspre petalele trandafirului preferat le dau deoparte întocmai cum obișnuiesc să fac și cu perdelele în zori crema rujului tău îmblânzește asprimea...
izomeride
de holobaca gheorghe
Potirele buzelor Pâlniile crinilor din grădinile suspendate deasupra zilelor poleite cu staniol nu mai înapoiază la cer, fulgerul divin al polenului. Din astăzi spre nicăieri, pe sfera speranțelor,...
poetul si marea
de Anisoara Iordache
marea sapă-n adâncuri amforă să pună cenușa buzelor nerăbdătoare de blagoslovirea sărutului dimineților fierbinți. poetul sapă-n adâncul inimii amforă sa pună sămânța cuvântului slobod, ca țipătul...
lumina din umbră
de florin caragiu
O să-ți spun despre drumul ce mă apasă ca un călcâi când visul năpustit cu o bucurie reținută îți umple mâinile abia ieșite din blocul de piatră. Deszăpezim odaia de țipătul așternut între noi,...
Iti amintesti?
de Clement Robert
Soarelui punand gene de umbra palida luna iti amintesti cum teii infloreau pe Bucuresti c-o ora-n plus? cum azvarlit era restul de ore din Turnul cu ceas situat in centrul orasului Giurgiu...
elada
de florin caragiu
de două luni n-a plouat. cobor pe o potecă îngustă spre locul unde-și țin pescarii bărcile și valurile sparte de stânci îmi amintesc de cuvintele spuse în grabă, neînțelese până la capăt, întrerupte...
Te rog,... iubeste-ma
de Valentin Pana
Iubeste-ma iubire... Alunga secundele strinse fara tine, Nu le lasa sa se cuibareasca Indeparteaza-le cu privirea ta. Saruta-ma iubire... Aseaza-ti parul peste umarul meu, Lasa-ti buzele prada...
[după ce au alungat vocile din mintea tatălui meu]
de Daniel Dăian
au mușcat până târziu în carne și au umblat încălțați unii prin ceilalți în afară de mine care mă aflam încă în pragul nașterii când s-a întâmplat tragedia pereții salonului erau contemporani cu mama...
George Pokemon Drăgoi
de Eugen Galateanu
Căci nimeni nu fela mai bine decât ea.Avea o uitătură la organul lui micșorat, vânăt, o râmă neputincioasă, o uitătură pofticioasă, o uitătură lacomă care-l făcea pe Gigel să ia poziție de drepți și...
Annie
de Iris Barbulescu
\"Îmi place să privesc marea...cineva îmi zicea acum mult timp ca semăn cu ea. Nici nu mai știu cați ani au trecut de atunci.\" Bătrâna se legăna încet pe balansoar, pe prispa casei, privind în gol...