Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"tinguire"1334 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
31 rezultate
DS

diana sabat

AutorAtelier

Doua suflete se zbat in pieptul meu, nazuind sa se desparta unul de altul: primul ma tintuieste cu brutala dorinta pe lumea din preajma; celalat ma smulge cu violenta din tarana si ma indreapta catre campiile elyseene!

10 poezii, 0 proze

tinguire

de Adrian Furnica

Îmi strigă sufletul Un gând de jale Întunecat și apăsător Peste pietrele din gândul meu Care nu lasa în jur nici o fărâmă De ecou Și atunci durerea nu se mai zbate Între pereții tari și reci Căzând...

PoezieAtelier

Tinguirea lui Toma

de Emil Botez

Doamne te-am vazut de atit de putine ori in fata-mi Si ai plecat fara sa Ma privesti in ochi macar o singura data Doamne Eli Eli parasit ma simt fara cuie fara cruce fara Tine Doamne am cioplit chip...

PoezieAtelier

Tinguirea nenumitilor

de Radu Tudor Ciornei

in fata caselor de piatra amintirea se impiedica de talpile frigului umbla cu capul spart precum un adevar relativ numarind prepozitiile, conjunctiile si infinitivele pe degetele de la o mina intinsa...

PoezieAtelier

Mare tînguire

de Nicolae N.Negulescu

E mare tînguire in inimile ființelor de-i Cerul greu de adus pe Pămînt cît să-nece arcele cît să spintece astrele ochii năvoadelor cît să-și taie pescarii mîinile în Lumina subțire.

PoezieAtelier

În viața rugăciunii

de Nicolae N.Negulescu

Mă regăseam în tînguirea suavă a stropilor aprinși de pămîntul gol ce apăsa pe visul ochilor mamei. O singurătate imperială se rotea îngrozită între durere și durere, lăsîndu-mă cufundat în candelele...

PoezieAtelier

în viața rugăciunii

de Nicolae N.Negulescu

Mă regăseam în tînguirea suavă a stropilor aprinși de pămîntul gol ce apăsa pe visul ochilor mamei. O singurătate imperială se rotea îngrozită între durere și durere, lăsîndu-mă cufundat în candelele...

PoezieAtelier

Mă înalț printre stele care cad

de Marius Marian Șolea

Mă înalț printre stele care cad Glasul meu mai are în el tînguirea după urechea cea moartă a lumii. mă înalț printre stele care cad. neatins, mi se îndoaie trupul către focul aprins. și cel mai trist...

PoezieAtelier

noroiul sfînt printre degete

de Virgil Titarenco

statui cu fețele sparte mă privesc pe fiecare stradă în lasciva poziție a doua undeva între absurdul marginilor și tînguirea saltului în gol mă ating pe conturul interior al sufletului eu sînt un om...

PoezieAtelier

Între două țărmuri

de george ionita

Ne-am dezbrăcat amîndoi și am intrat în mare. Seara cobora încet, aruncîndu-și mantia neagră și multă liniște. Acum se auzeau clar valurile ce se izbeau de țărm, într-o tînguire mordantă. Am ieșit...

ProzăAtelier

mamei

de Virgil Titarenco

știu că te rogi pentru mine mamă simt atunci cînd respirația lumii mă pipăie precum niște furnici din metal fierbinte tu îmi torni semne bune în ochi făcîndu-ți mîna pîlnie peste capul meu strivit...

PoezieAtelier

Mai rămîn

de Nicolae N.Negulescu

Mai rămîn să dezleg drumurile alungate. Trec nevăzut prin coroana feștilei. Pun pe sabie scînteile razei și descalec din înălțimea rădăcinii ochiului. O, ce tînguire dogoritoare e gata să-mi cadă în...

PoezieAtelier

Eu și sfinții mei

de Nicolae N.Negulescu

Eu și sfinții mei de-a pururea adunăm jarul din inimile vrăbiilor. E în genunchii munților o tînguire a greierilor, o rostogolire lichidă a meteorilor. Ni se face nerăbdare să lăsăm limba nisipului...

PoezieAtelier

am șters tot

de Virgil Titarenco

am șters tot cu ură, cu furie cu adrenalina tropăindu-mi în vine am șters tot ca și cum aș fi vrut să sparg începuturile lumii sau istoria în cioburi ca un demiurg mîniat pe kabbala destinului am...

PoezieAtelier

a lover’s grief

de Leonard Ancuta

îmi imaginez o ploaie de stele splendidă și muzicală, de parcă cerul nopții s-ar porni în avalanșă spre pămînt iar noi pe malul mării, încălzindu-ne la un foc mic și tremurat, ca o certitudine...

PoezieAtelier

retorice I V

de Virgil Titarenco

eu nu știu ce este poezia nu asta e nu strigați la mine nu sînt liceană și nici critic literar am spus să nu strigați se adună lumea ne facem de rîs prefer să mă lipesc cu spatele de perete e rece...

PoezieAtelier

Sfîrșitul delirului

de Corneliu Traian Atanasiu

Fiecare dimineață era o nouă erupție. Ziua se revărsa val proaspăt de febră, vehemență a culorii pe plaja nelinștită încă din ajun. Marea șampanizată și luminoasă, strălucire spumoasă și vie. Ochiul...

ProzăAtelier

Cînd e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale

de Francesco Petrarca

Cînd e să plec, la fiece pas mă-ntorc din cale Spre tine. Greu purtîndu-l, mi-e trupul frînt în două... Sorbind același aer cu tine, vlagă nouă Recapăt.Și-astfel iară pornesc.Dar tot cu jale. Apoi,...

PoezieClasic

cantabile prozac

de Laura Aprodu

lasă-mă să dorm o secundă pe ceea ce știu că nu îmi vei spune e prea dimineață pentru un pumn de prozac în strada rapsodiei de august băltește soarele-n coajă verzile prune e mult prea devreme să zac...

PoezieAtelier

conversație cu martin III

de corina dragomir

desirée, tu n-ai nici o jenă, tu nu tremuri de rușine oricîte spasme, oricîte convenții, ești incomparabil intuitivă o femeie cît o minciună doldora de mistere toarse pe fus o femeie cît o obsesie...

PoezieAtelier