"tempeste ecvestre" – 2617 rezultate
0.02 secundeMeilisearchValentin Georgescu
Sunt un drum fara sens. Nu incerca sa ma urmezi, ai sa ma impacientezi si te voi rani. Nu incerca sa speculezi…ai sa ramai profund dezamagit de finalitatea mea circulara. Nu incerca sub nici o forma sa ma iubesti. Ar fi cea mai mare greseala a vietii tale! Nu incerca sa minti. Chiar daca vei reusi, te voi crede… Incearca sa accepti, sa critici, sa vezi, sa SIMTI! Atunci vei putea sa-mi spui ce vrei de la mine…
2 poezii, 0 proze
Monica Berceanu
" nu sunt nimic din ceea ce am vrut sa fiu \ dar fiindca m-am nascut fara sa stiu \ raman \ acelasi care sunt " .... Scriu pentru ca vorbele imi mor inainte de a fi rostite ... scriu pentru ca gandurile mele sunt hoinare ale trecutului si ale viitorului ... nevrand sa pierd nimic din ceea ce iubesc , din ceea ce respir ... din ceea ce traiesc ... nu ma intrebati cui scriu , de ce si cum ... nu as putea sa va raspund niciodata ... poate va regasiti in povestile mele ... poate doar cititi si ma compatimiti ... poate doar radeti ironic ... va las ... nimeni nu ar putea intelege vreodata povestea sufletului meu ... stiu numai eu adevarul clipelor , adevarul minciunilor si al ascunsului ! ... pentru mine exista un singur suflet ... un singur nume si un singur vis ... si totul se topeste in cuvinte ...! si totusi .. Tu stii ce vreau sa spun ... !
48 poezii, 0 proze
Petru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
tempeste ecvestre
de Ioan Grigoraș
mi-am adăpat caii din amforele nopții le-am spus povestea penumbrelor din care s-au născut cei dintâi locuitori ai stepei am gustat din libertate așa cum fac de câte ori mă odihnesc în șaua...
Ro-mînia
de Leonard Ancuta
scurt tratat despre fericire v-am văzut pe toți dorindu-vă o viață decentă, îndestulată. cum oare ați ajuns la concluzia că asta e o viață bună – să muncești cîte 10-12 ore pe zi ca să plătești...
Condiționalitate
de Nincu Mircea
Printre noi s-au născut oameni cu care Moartea nu se poate pune. De vivacitatea lor, de dorința lor de izbândă și de a urca din sine spre un alt sine prin Lume, Moartea, cu toată experiența ei de a...
Refuz
de coZma
Curtat de nebunie mă limpezesc în ape Ce tulburi se desfac din visurile șchioape Din lutu-mi smulg fantasme - căni ciobite În care vărs o mare de gânduri sfoiegite Tempeste psihotrope cuvintele-mi...
Jepii
de Radu Gyr
Disprețuind oglinda verde-a stepii, în aspra cățărare către creste, prin râpi, prin văgăuni cumplite, peste roci și zănoage dau năvală jepii. În jurul pietrei bombăne tempeste și bice roșii le asmut...
Pronia simțirii
de Constantin Enianu
Să mă alint cu viața nu e un cherem La care să mă prind deprins fiind Cu simplitate de plăcere ca-n harem De amețeli prin cărnuri scormonind Inteligibilul nu pot lăsa să moară Chiar dacă legi...
Neîmpărtășită
de DInamo Dinamo
Îți iubesc ura și disprețul Pe care mi-l porți cu atâta pasiune, Ard pentru tine ca un tăciune, Cenușa ta mi-e hrană, Iar mâna ta e mană, Unui rătăcit corabier in portul tău, Ce-l alungi cu valuri și...
Viersul
de Bogdan Petriceicu Hașdeu
Homer cânta mânia divinului Ahille, Și Dante Tartarul cânta; Poetul, când se naște în amărâte zile, Amar și el ca lumea, nu cântă pe copile, Nici cupa baccanală nu-l poate îmbăta! Și eu câteodată...
SONETUL 1
de Francesco Petrarca
Voi, care-n sonul rimelor aceste Aflați suspinul ce în timp, departe, Hrăni un tînăr rătăcit, ce-n parte Era un altul decît cel ce este, Și-n stiluri varii lacrimi de poveste, Speranțe vane și dureri...
Grădina cu priveghetori(VI)
de Alexandr Blok
Deșteptatu-m-au zorii cu ceață Într-o zi aburcată-n abis. Ea mai doarme c-un zâmbet pe față: Mă alină și-acuma, în vis. Ce frumoasă-i e fața senină, Străvezie de patimi adânci... Am ghicit că-i...
Poezie cu rimă și mesaj subliminal.
de Dragomir Rodica
Transparentă, rea de gură. Adevărul? O minciună! Trag în poze doar fantome Să mă scuture de forme. Dau cu mine de pământ. Asta rimă, pe cuvânt! Ãsta ritm, asta poveste despre chinul care-mi este și...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXIV
de George Gordon Noel Byron
... Dar peregrinul meu, cântat de vers, Ce muză-mi însoțea, pe unde este? Pe nicăieri el oare n-a mai mers Și punct așteaptă lunga mea poveste? S-au dus vedenii, rătăciri, tempeste, Dar de n-a fost...
ușoare incongruențe
de Ștefan Petrea
te mușc de umbră-n dinții incisivi de încă în lumină mi te-arăți din ochi de timp, de viață convulsivi secundele de lut în lături dă-ți de când ne-am părăsit din jumătăți sisif e-n trai, spre munți...
Semnificații
de Cristian Petru Balan
E mare-nțelepciune a ști să fii mai bun În timpuri de restriște când toți se învrăjbesc. Eu vin din vise-nalte în hăuri de surghiun, Prin ploi de mari iluzii și n-am drept s-amuțesc! Flămând de...
[Când inspirația îți joacă feste...]
de George Pașa
Când inspirația îți joacă feste, ieși dintr-o pasă neagră, intri-n alta, de parcă ai fi cizelat cu dalta lumea de umbre-nscrisă-ntr-o poveste. Fiori din alte vremi tânjesc spre-nalta închipuire, dar...
cuvinte la Eliad
de Doru Alexandru
- Pe unde umbli măi? - Mai am un pic și ajung la Unirii… Traficul… - Păi hai, că pe aici începe să nu mai fie loc. Și uite așa m-a mă făcu Nancy să fug de nu îmi mai știam picioarele sub mine până la...
TEMPETE
de Ana Virlan
*Parmi les ailes des oiseaux, Sous les etoiles rouges, enfermees, Le vent tourmente, aux doigts brutaux Les fleurs,les herbes epouvantees... *L'Ombre et Silence- freres assombres, Balayent les...
