"tavanul" – 2281 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
GPGrigore Popovici
Grigore Popovici, țăranul-rapsod din comuna Rădășeni, și-a lansat al doilea volum de poezie. Sub titlul "Poezii patriotice și pamflete în clocot", poetul octogenar își revarsă nemulțumirea față de peisajul politic al începutului de mileniu. Mare parte din titlurile celor 90 de poezii și pamflete sînt sugestive pentru mesajul pe care Grigore Popovici îl transmite cititorilor: "Simptomele României", "Balada FNI-ului", "Moțiunea de cenzură", "Balada unui politruc", "Parada medicilor", "Pamfletul votului din 2004" etc. Născut în 1923, Grigore Popovici a fost un elev foarte silitor, chiar un autodidact, însă, pentru că tatăl său a fost membru în Partidul Gărzii de Fier, a fost fie nevoit să renunțe la școală. Năzuințele sale de a continua liceul și formele superioare de învățămînt s-au spulberat. După participarea la cel de-al doilea război mondial, deznădejdea autorului a fost amplificată de calvarul comunist. "Inspirat de dezastrul țării, am început să aștern pe hîrtie versuri contra...
3 poezii, 0 proze
IBIon Brad
Ion Brad (n. 8 noiembrie 1929, Pănade, județul Târnava-Mare) este un diplomat și scriitor român, exponent al realismului socialist. Primul intre cei noua copii ai taranului Traian Brad si ai Corneliei, nascuta Barna, originara din satul vecin Iclod. Casatorit cu Olimpia Alexandrina Suteu (1952). O fiica, Lia Brad-Chisacof (n.1955) Debutul absolut are loc în 1947 în revista Gând tineresc din Alba-Iulia, cu poezia Te-am visat. Debutează editorial cu volumul Cincisutistul în 1952. Absolvent al Facultății de filologie din Cluj (1948-1952). Între 1973-1982 a fost ambasador al Republicii Socialiste România la Atena. Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1974. Între 1984-1990 a fost directorul Teatrului Nottara din București. 1947 - este distins cu premiul I la concursuri literare pentru lucrările Proza lui Pavel Dan și Serghei Esenin și revoluția rusă 1951 - Premiul "Almanahului Literar pentru amplul poem epic "Cincisutistul" 1953 - “Diploma de onoare” pentru poezie...
11 poezii, 0 proze
GCGeorge Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...
102 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
tavanul
de stefan ovidiu
tavanul ramanea ca de fiecare data calm in goliciunea lui roza ca un obraz neclintit pe care umbrele copacilor din strada se profilau jucause pe scaun un aparat de radio transmitea intr-un cadru...
Tavanul puterii
de Silviu Somesanu
Ceața se lipește de frunzele copacilor pe frunte nu lasă urme. Ochii se lovesc ca de un zid înțelegem cum vor să o despice. Orologiile nu mai suportă rămân în urmă, timpul de astăzi se grăbește fără...
Privesc tavanul spânzurat e cer
de Silviu Somesanu
Noaptea se furișează prin ferestre, gândurile îmi clipocesc prin memorie, sunt un om interzis în singurătate cu privirea în tavanul spânzurat de cer. Am prea puține șanse de reușită, să trec peste...
fixez tavanul pe care îl comandasem oglindă și care nu este decât o biată tapițerie
de Bogdan Geana
se tem de mine așternuturi abrupte se roagă la ceruri de nuntă și la garofițe de croșet, să nu mă apuce depresia să nu consum ou de tualet și să zac în carnea lor vara în frac și iarna în adam ăl cu...
pași de merenghe pe tavanul odăii
de Tatiana Gradinaru
un jocheu mână roibii spre casa scării pe covorul roșu și-au facut cuib libelulele clopotelor de la sat oglinda întoarsă spre zidurile tapetate cu poliester te privește Ano în pântec răsuflă umbra...
luciferează-mi tu, mihai, tavanul
de Vasile Munteanu
așchiez sârguincios cuvântul rănile îmi cresc de mult sub piele uneori luceafărul tresare rătăcindu-mi noaptea prin perdele becul pare c-a muntit tavanul mă aplec de mine obosit gleznele îmi curg îmi...
Nu ma mai iubesti...
de Cristina Tomosoiu
Tavanul asta... Cu ce drept il privesc mereu - Numai pe el? Cine-mi permite sa-l fixez la greu - Numai pe el? Il stiu pe din-afara: Cu colturi, patru, ascutite, Cu mijlocul in mijloc, Cu...
Ochii
de Constantin Rusu
Tavanul mi s-a umplut de ochi mulți nu par antagonici; nu vrei să m-asculți, ți-ai ascuns ochii în fumul de țigară, tu rămâi cu tusea și mă arunci afară. Apusul răstignit e învelit cu ochi mici, din...
Doar puțin timp
de Mihai Păun
Tavanul este înalt Agățat de el stau unele regrete Nebăgate în seamă, Dar nu pot zbura ca mă înțep în ele, Îmi trebuie un luciu desăvârșit să fac broscuțe cu zâmbetul Poate îmi va apărea chipul in...
becul și proprii săi norișori
de Florentin Cristian
Tavanul e albastru Ca și norișorii inofensivi Becul e ofensiv Ek pătrunde peste tot Cu lumina lui surdă, chioară, mută Mereu când plec din cameră Parcă iau o bucată de rai cu mine Cât se-ntinde...
camera de gardă
de Zburlea Ariana
tavanul e alb anestezic ca un crin de lapte trei sunete grave pe xilofon li niș te s-a stricat. microorganisme. șoapte am mai fost aici cine știe dacă voi mai găsi drumul
Simbioză
de Marinescu Victor
ațintesc tavanul lipit de trupul insectelor au buza inferioară ca o petală din care se prelinge așteptarea delirând timpul le intră în guri odată cu sângele meu rămân inconștient atârnat între...
lene cu melancolie
de dumitru cioaca-genuneanu
sub tavanul ce se-ascunde dușumeaua-i zice ceții de tutun, ca printre unde să se latre cu pereții cărți stând soldățește-n rânduri afișează nepăsare la căruța mea de gânduri hurducând prin anticare...
Pânza
de Cristina Florea
Între tavanul odăii mele și univers, pânza ta de păianjen mă leagă de gânduri. S-o scot încerc zadarnic și zbaterea-mi mă-ncatușează și mai tare. Arde gândul meu între sinapsele sfârtecate de...
e dimineață în peru
de Laurențiu Belizan
în tavanul alb al copilăriei sunt zgrunțuri pe care în după-amiezile de vară mi-i închipuiam în fel și chip din unii coborau fluturi cu aripi smulse florilor de salcâm îmi meșterisem un fel de...