Poezie
becul și proprii săi norișori
1 min lectură·
Mediu
Tavanul e albastru
Ca și norișorii inofensivi
Becul e ofensiv
Ek pătrunde peste tot
Cu lumina lui surdă, chioară, mută
Mereu când plec din cameră
Parcă iau o bucată de rai cu mine
Cât se-ntinde lumina becului ține
Există o continuitate
Atunci când e soare
De obicei așa e cald
Briza mă întoarce în casă
La caietul care nu-mi dă voie să mint
Pentru că nu știu cum
Acest caiet are același miros
Cu o cameră proaspăt văruită
Când și becul se miră
Cum poate lumina infinit
Poate și până la nori
Îi trezește noaptea uneori
Și nu înțelege cum sunt așa nesimțitori
Cerându-i să se conserve
Până la înlocuire
Așa cum face el cu umbra de la mine
00569
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “becul și proprii săi norișori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14154129/becul-si-proprii-sai-norisoriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
