"străzile" – 9529 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ABAdrian Bobei
Nascut si crescut pe strazile din Targu Jiu.
2 poezii, 0 proze
oana ticusan
m-am nascut intr-un orasel provincial, pe una din strazile acelea cu miros de flori de magnolii...
2 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
BDBalan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
Laura Cristea
Desi m-am nascut in Bucuresti, mi-am trait copilaria in Ardeal, cu bunicii mei alaturi de care am invatat placerea de a savura mirosul de iarba proaspat cosita, alergatul cu bicicleta pe strazile prafuite pline de copii razgaiati, campioni la topaiala incoerenta si aducatoare de zambete si nu in ultimul rand placerea si uitarea de sine pe care mi-o daruia o felie de paine cu untura rumegata impreuna cu bunicul meu in padure in timp ce ascultam greierii si asteptam aparitia efemera a vreunui cerb ratacit. De atunci scriu...
3 poezii, 0 proze
ATAlexandru Mălin Tacu
Alexandru Mălin Tacu, fiul unui bibliotecar fost deținut politic și dizident cunoscut în perioada dictaturii comuniste, s-a născut la Onești la 19 noiembrie 1969. A făcut studiile liceale, până în clasa a XI-a la Liceul “Mihai Eminescu”, Iași. La vârsta de 9 ani, Mălin debuta în “Cronica” cu prima poezie. A fost apoi laureat al mai multor concursuri de literatură, a publicat în ziare și reviste, a citit deseori în cadrul emisiunilor culturale radiofonice. Cu o conformație fizică atletică, bazată pe o stare a sănătății care nu prezenta nici o urmă de îngrijorare și care nu prevedea evenimentele ce aveau să urmeze, în seara de 21-22 decembrie 1986, s-a prăbușit într-o comă stranie. În urma unui telefon pretins din partea familiei, a fost scos de sub terapie intensivă de la Spitalul de urgență și plimbat pe străzile Iașului. A murit în mașina Salvării la ora 2,17 minute. La câteva săptămâni după aceea de la Ministerul de Interne, i-a sosit pașaportul pentru plecare definitivă în Statele...
65 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
IBIurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
AOAurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Străzile
de Jorge Luis Borges
Străzile din Buenos Aires sunt intestinele sufletului meu. Nu străzile energice chinuite de grabă și trudă ci mai ales dulcile străzi de periferie tandre de arbori și amurg și cele încă mai departe...
străzile
de george vasilievici
La început stăm cu toții pe sârmă în echilibru. De o parte și de alta simetria dinamitează conștiința și noi vedem doar înainte. 20 de vrăbii la stânga. 20 de vrăbii la dreapta. Viitorul este foarte...
Străzile
de Mihaela Roxana Boboc
Străzile uzuale pe care-mi sună tocurile și-mi port pașii și gândurile. Străzile umede și răcoroase După ploile efervescente Spălând păcatele lumii. Străzile necăcioase și febrile În zile toride de...
STRÃZILE COPILÃRIEI
de Tudor Negoescu
Uneori, mi-e frică de consecințele nefaste pe care le vor avea amintirile asupra vieții mele viitoare. Mă cuprind la fel cum buruienile năpădesc un cîmp nelucrat de ani de zile. Am senzația tîmpită...
străzile nu mai sunt de multă vreme goale, doar pentru că așa se vrea
de Marinescu Victor
să îmi atingi fața, mâinile, picioarele, pieptul, fiecare loc pe care a dormit o femeie, să îți bag degetele în gură pentru mai mult spațiu, e chiar magic. e o mașină infernală de futut și ce...
Strazile pustii
de Mihai Chilaru
Strazile inundate in verdeata Par pustii fara tine . Numai pasari nepasatoare ating vazduhul Fulguind cu tipete ganduri trezite Semanate in Soare cu atingeri De soapte coapte in razele Tainuite de...
Străzile din Roșiorii de Vede
de Argeseanu Gabriel
De curând a văzut lumina tiparului “Străzile din Roșiorii de Vede , carte scrisă de publicistul roșiorean Vlad Eugen Ovidiu . După Monografia orașului Roșiorii de Vede , Vlad Eugen Ovidiu dă...
străzile pe care visul se numeste frig
de angela furtuna
îți amintești cum mergeam pe strada Av. Petre Crețu cu motoarele răgușite - lumea gâfâia - bătrânele de pe margine săpau gropi și se îmbrăcau cu flori - văruiau piersici - o amiază de sâmbătă ca o...
Străzile ascund umbre
de Mihaela Roxana Boboc
Străzile ascund umbre nocturne. Mânuțe de copil cer o îmbrățișare care nu mai vine. Bătrânul invocă o rugă către portalul de sfinți închis între două mâini. La colț de stradă o pălărie își cere...
Străzile din Bruges
de Nicolae Țațomir
Dorm goticele umbre pe recele bazalt Lucios ca solzii, vânăt ca plumburile grele, Când peste burgul sumbru se tolănește-nalt Zig-zagul de-mpietrite triunghiuri isoscele. Pe uliți fără bronhii de...