"strădanii poetice" – 3180 rezultate
0.04 secundeMeilisearchloredana tudor
uneori mi-e mila de poezie, alteori mi-e mila de oameni.daca mai multi oameni ar intelege mai mult poezia, nu mi-ar mai fi mila nici de ea, nici de ei.in rest, mai multe despre mine ar putea spune chiar stradania mea de a scrie cate ceva, din cand in cand.
9 poezii, 0 proze
Doina Wurm
Poate că ar face pe unii să zâmbească ....sunt AGRONOM de meserie[cu ani in urmă se punea problema dacă cei din"TAGMA" noastră suntem intelectuali sau nu ] Dece ne desconsiderați, Dece suntem o tagmă denigrată Ca stăm la sat,in bezna,cu mintea-ntunecată, Ca suntem limitați,necultivați, E-o afirmație ,nefondată , Când noi avem deschise orizonturi largi Și ...SUPRAFAȚA CULTIVATÃ ?? *** Zilnic din zori si pâna-n seară, Prin lanuri fac tura, Să văd lanul de secara, de grâu ,de orz si ..IN CULTURA. *** Strădania mea -n agricultură, Nu este deloc efemeră, C-am reușit,in premieră, S-o urc in pom,ori...pepinieră *** Si tot in premieră am reușit, Un rezultat ,demult râvnit , Cu foarte mult ..discernământ Să pun agricultura la ...pamânt! *** De ani de zile pe ogoare, Vara ,sub razele de soare, In bataia vantului, Fac ...umbra pamantului! *** In cenaclu cu atâția invățați, Strălucitori,plini de cultură, Domnilor, vă rog, ,nu vă jenati, Mă simt ca pe tarla-n agricultură ! *** așa că.. Acum ,in...
18 poezii, 0 proze
GNGETA NEDELCUU
Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...
25 poezii, 0 proze
PCPalaga Cristine
trupul...stranie mostenire,stranii mostenitori...
1 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
IDioan daria
In Bistrita, unde m-am nascut, am terminat liceul, apoi in Cluj facultatea de Litere si Fotografia, dar cum tot teatrul imi placea mai mult, mi-am prilejuit o sedere de doi ani in Paris, in scopul cercetarii artelor spectacolului, la Institutul de studii teatrale al Sorbonei. Din 2008 traiesc din nou in Cluj, alaturi de noii mei vecini stranii, cu care impart o gradina.
7 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
daniel gavrila
Genul de om care nu are timp sa isi cumpere un ceas, atetia la detalii fiind catalogata ca schizofrenica. Imi place sa gatesc, normal, sa iubesc, sa fiu ascultat oricand, sa stralucesc de inteligenta, sa ma las sa pierd, sa ma joc, sa sochez, sa distrug pentru a cladii din nou, sa gandesc miliardic, sa ma pun la mintea motanului meu Zino, sa discut, sa sustin puncte de vedere din ipostaze care nu ma caracterizeaza. Nu-mi place, de mine cand vreau sa schimb lumea, de lume cand vrea sa imi schimbe lumea, cand lumea pe care o vreau e reala, cand oamenii devin materiale, cand suntem suparati, cand ma simt frustrat (foarte rar), cand s-a imbatat partenerul de pahar...Big Brother, Andreea Oricare, Mihaela la fel, de fapt TV-ul, urasc stirile fabricate, hainele de gala pentru femei, femeiele care le poarta, stapanii de caini de bloc, mancarea cu vegeta, muzica de azi, sefii vorbareti, Daciile, bomboanele agricole, evlavia, erezia ...
1 poezii, 0 proze
strădanii poetice
de Florentin Cristian
Poetic, când lustruiești cu geana Înseamnă poate că citești Dacă ochii străpung onești Înseamnă că ai înrămat gama De note pe care inima le cântă Ceea ce poetul a zugrăvit prin artă
C. Nicolae între dorință și poezie
de Maria Prochipiuc
Cititorul unei poezii, identificându-se cu autorul ei, deschizându-și larg sufletul și acordându-l cu sufletul poetului, se ridică asemenea acestuia deasupra intereselor și sentimentelor personale;...
Limbajul poetic
de Cezar C. Viziniuck
Pentru a înțelege mai bine limbajul poetic, voi expune pe scurt câteva elemente ale limbajului comun. Limbajul comun care este numit și \"gradul zero\" al limbii, nu este marcat de figuri retorice....
. . . titlu nespecificat . . .
de Mircea Iosub
simt cum ma ia fiorul poetic perna e uda m-am ingrasat pe limba mea surda nimic nu-i mai bine decat sa plangi afara din pat prin vine vuieste viforul voios vivace vanituos si neinvartit de ultima...
Vis
de Nicolae N.Negulescu
Proiecția verbului - Ne-am pomenit \" maturi \" în vertijul furtunii poetice . - Ne-am asvârlit meta-fore peste orizonturile creației . - Am uitat ipostazele de-venirii noastre ontice . - Am uitat...
Andrei Doboș [Ochila] - indrazneala metaforica
de Maria Prochipiuc
Avem privilegiul de a trăi în mijlocul unei necontenite efervescențe poetice. Fiecare generație ne oferă florile sale cele mai alese dând încredere și noblețe poeziei dar și o undă de prospețime și...
Blick-ul efemeridei
de heghedus camelia
În decembrie 2011, Ioan Burlacu ne bucură prin înveșnicirea inspirației poetice, oferind un trup poemelor sale. Fie de bun augur prima sa apariție editorială, Blick-ul efemeridei! Însoțit de un...
Haiku si suprarealism
de Corneliu Traian Atanasiu
Pe masa de disecție Am să încep abrupt, citînd un „postulat” estetic, atribuit lui Lautréamont și ales de Breton ca emblematic pentru imaginea poetică suprarealistă: „frumos ca întâlnirea...
La răscrucea istoriei
de florin caragiu
„Punctul prin care ar trebui să treacă comunicarea”, arată Părintele Andrei Scrima, „dar care marchează totodată o veritabilă separare, este exact acesta: Adevărul. Adevăr în modul lumii: ca pentru...
Viorel Horj, cuvânt la prezentarea cărții , Adevărul din cuvinte
de Teodor Dume
În calitatea mea de scriitor dar și de reprezentant al culturii din Bihor, va trebui să mă refer asupra unei cărți apărute la o editură bucureșteană și prezentată azi, aici la Casa științei și...