"steag de pace" – 20030 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DVdiaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
AOAurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
Schiopu Lucica
Suferinta Amor si suferinta, Pasiune si dispret, Iubire desarta In asta poti sa crezi? In lumea asta mare, De dor m-am ratacit. Si seara, zi si noapte, Imi par un infinit. A ta faptura draga As vrea s-o intalnesc, Sa mangai a ta tampla Si-apoi tu poti sa pleci. Sa pleci spre infinituri Unde sa intalnesti, A mea iubire sincera Si sa n-o parasesti. S-o iei de mana-n graba Si sa te joci cu ea, Sa-i spui ca e frumoasa Ca un rasarit de stea.
5 poezii, 0 proze
CDCristian Daniliuc
CRISTIAN DANILIUC Născut la 17 oct. 1988, la Reșița domiciliat în Berzovia, nr. 21, județul Caraș-Severin, cod. poștal 227030 telefon mobil: 0721556648 Contact prin prof. Călin Chincea, Berzovia, nr. 273, tel. fax 0255-525654, telefonul are și robot. Elev la Liceul de Artă Reșița, secția design, profesor Marian Truțulescu PÃRINȚI : DANILIUC LUMINIȚA - femeie de serviciu la școala Berzovia DANILIUC MIRCEA - mecanic agricol la Societatea Comercială Dușan și fiul, Bocșa - Pictor, poet, dramaturg, eseist, scrie poezii începând cu clasa VII-a în anul 2002 la școala din Berzovia, jud. Caraș-Severin. Acum este elev în clasa a X-a la Liceul de Artă Reșița, jud. Caraș-Severin - Debutează cu poezia ,,Nufăr de stea" în revista ,,Cronica", an XXXVII , nr. 1517, nr. 5, mai 2002" în suplimentul revistei consacrat concursului ,, Autori-copiii", p. 3 -Debut în critica de artă: Galeria Helios, Timișoara: Constantin Răducanu, Contur lin-aproape demonic, și Ioan Pop, forme divine, materie. Revista...
23 poezii, 0 proze
Hirja Bogdan MArcel
Sunt mica stea printre o mare de stele...
17 poezii, 0 proze
ACalexandru cosmescu
textele de aici sunt taaaare vechi. si mi se par naive si slabe. dar nu stiu daca sa le sterg sau nu. am inceput sa scriu cu totul altfel dupa 2006 si experienta de creative writing la rasca. si dupa aia, un timp, nu am scris deloc. si nu stiu daca si cand o sa ma apuc din nou de scris. pana una-alta, daca va intereseaza care sunt textele mele pe care le consider cat de cat ok, gasiti cateva la http://no-go-zone.blogspot.com
2 poezii, 0 proze
DBDara Blu
joaca de-a filologia patru ani, dupa care am vrut sa devin judecator pentru a face dreptate celor dezmosteniti de soarta... soarta a vrut sa fiu consigliere. de atunci sunt aninata intre lumea cenusiu concreta si lumea abstracta minunat de albastra. "Pe drumul vietii, in drumul meu firesc, Am vrut sa ard, decit sa stralucesc. Si cind pe cer i-a stralucit cuiva o stea, M-am bucurat ca de izbanda mea" (autor ne-retinut).
147 poezii, 0 proze
Ruse Florian
Am reuşit să şterg aproape tot ce am postat pe aici. Nu ştiu de ce nu pot face să dispară şi ultimele 4 titluri rămase, adică : Zădărnicie, Povestea unui vânător, Nesfârșita toamnă, Lacrimi pe asfalt. Nu sunt decât un neînsemnat laic..., totuşi, dacă există vreun Dumnezeu pe meleagurile acestea, l-aş ruga să elimine şi aceste ultime 4 firimituri. Vă mulţumesc pentru găzduire!
2 poezii, 0 proze
steag de pace
de Ștefan Petrea
din soare rază-n flacără te-atinge ți-e sângele ca-n spini de-i trandafirul înțepi de te sărut, fierbinte birul de foc ce apa nu îl poate stinge. ci ți-am adus de liniște potirul tumultul tău să-l...
de ce-s tăcut
de viorel gongu
Ei au definit-o ca pe o ghiară pe inimă acea strângere caldă și imensă, cu atâtea sensuri și subînțelesuri zbaterea, cum ziceau ei, aia ca o răsturnare de sensuri, era un zbor care înghițea...
voiculesciană
de Ștefan Petrea
pe ușa așteptării să intre vorba friptă pe jar de gând pământec, nediluat de zeamă strămoșii de cuvinte cuvântul meu îl cheamă de-acolo, din pământuri, dăinuitori în criptă. e rece în cuvinte și...
Obiecte cu amintiri
de Marcel Cuperman
Lucruri vechi și prăfuite Stau de-a valma aruncate Sau în cufere julite De păianjeni îmbrăcate. Poze, galbene de vreme, În albume sunt uitate, Cum uitate stau poeme Scrise de minți excitate. Le-am...
să nu stai prin preajmă când vor pleca!
de carmen nicoara
îmi adun nopțile în care erai lângă mine ca pe-un stol de păsări călătoare care pleacă în țări unde așternuturile fierbinți nu topesc aripile de ceară nici nu îngheață zborul prematur să treacă peste...
nopți albe cu gala
de carmen nicoara
sufletele coboară în pijama pe stradă strângând în mână amintirea ca pe o portocală și numără cu ochii spre cer: „antantedizemanepedizemanecompaneantante!\" gala mușcă noaptea din lună până își...
potențial
de ana sofian
singura modalitate ca să respir e să deschid fereastra aici aerul nu îmi ajunge de când ai plecat, marea pare să-și fi schimbat culoarea cu o secundă o să râzi de mine, Clara o să îți arunci prin...
Cănutză și potopul care n-a mai venit (I)
de Daniel Bratu
„Doamne, care dai cu ploaie, stau la geam ca treaba tristă, totu-i ud și se înmoaie, lumea toată-i poloistă, de-i potop, să-mi dai de știre și-o să-ți fiu al doilea Noe, să-ți salvez de la murire...
Apă vie, apă moartă
de Somesan Sergiu
Apă vie, apă moartă Înainte de a se lansa cu viteză în defileul ce cobora spre Fundățica, nea Gică, șoferul ziarului, se întoarse zâmbind spre mine: — Cine știe ce mai găsim acum în Fundățica?! Nu de...
apa vie, apa moarta
de Giorgiana Stanciu-aladiola
Apă vie, apă moartă Înainte de a se lansa cu viteză în defileul ce cobora spre Fundățica, nea Gică, șoferul ziarului, se întoarse zâmbind spre mine: — Cine știe ce mai găsim acum în Fundățica?! Nu de...