"spațiul acesta așa de răbdător" – 18321 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAndrea Zanzotto
S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e...
1 poezii, 0 proze
cristina kudor-bandi
Sincer nu stiu ce sa scriu, sunt o fata de 17 ani din Mures care, dintr-o intamplare, s-a apucat sa scrie poezii. Apoi aceste poezii au fost citite de ale persoane care apoi m-au convins sa le trimit la un concurs... Sunt o persoana normala, imi place sa scriu, sa citesc, sa desenez, sa fotografiez si o multe alte lucruri, lucuri pe care nu le voi spune acum pentru ca as ocupa prea mult spatiu :) eu sunt eu. doar atat. o imagine intr-o oglina, un gand ce zboara spre vremuri mai bune, nestiind ca din departare cineva suspina dupa o atingere.
3 poezii, 0 proze
Corneanu Antonio Ciprian
Antonio Ciprian Corneanu aparține unei generații literare care se confruntă cu pluralismul estetic post-2000: de la lirica minimalist-confesivă până la experimentalism vizual și discurs performativ. În acest context, el alege o cale mai puțin frecventată astăzi, aceea a lirismului de amplitudine metafizică, care se revendică de la tradiția europeană a poeziei ca spațiu al edificării spirituale. „Așteptând timpul”, volumul de debut, era animat de febrilitatea căutării și de neliniștea tinereții, în timp ce volumul „Catedrale Fragile” marchează un pas către stabilizarea vocii poetice. Dacă în prima etapă dominau emoțiile brute și tensiunea existențială imediată, în noua carte discursul devine simbolic, abstractizat, structurat în jurul unor imagini-sinteză precum catedrala, fragilitatea, tăcerea sau lumina. Volumul se organizează în jurul unei arhitecturi tematice coerente, în care se regăsesc patru axe: 1.Erosul - nu ca pasiune imediată, ci ca drum de inițiere, ca experiență a...
40 poezii, 0 proze
Albu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Maria Jorj
"Accentul sfâșietor (patetic), de spovedanie absolută, este numitorul comun al etapelor parcurse de lirismul Mariei Jorj, de la cartea de debut, intitulată Exerciții de normalitate (Ed. Dacia 1992), până la volumul de față. Adresată sieși, lui Dumnezeu sau nimănui, mai degrabă decât semenilor, confesiunea neîntreruptă (delimitată, grafic, doar de asteriscuri, ca de stele negre), ce străbate aceste poeme, circumscrie un spațiu psihic al separării, al exilului voluntar, al dezerțiunii." Dan Damaschin Prefață la volumul Iată, mă-ncumet – 2009
2 poezii, 0 proze
Yasunari Kawabata
Yasunari Kawabata (14 iunie 1899 - 16 aprilie 1972) a fost un prozator japonez a cărui operă, scrisă într-un stil plin de lirism și subtilitate, i-a adus premiul Nobel pentru literatură în 1968. A fost primul japonez și al treilea asiatic (după Rabindranath Tagore și Șemuel Iosef Agnon), care a câstigat acest premiu. Scrierile lui Kawabata conțin un spațiu epic gol, non-acțiune și o reducere extremă a problematicii la câteva date, favorizând deplasarea centrului de greutate spre episod și detaliu. Kawabata povestește pe o linie unică, pe un singur plan, în care evenimentele sunt nivelate sub raport valoric, iar un conflict propriu-zis nu se constituie. Elementul-cheie, momentul-surpriză lipsesc, deși o tensiune difuz răspândită în text pare să le cheme. Yasunari Kawabata a fost fiul unui om cultivat. Deoarece a rămas singur la vârsta de trei ani, a fost crescut de bunici, dar a fost separat de singura lui soră. Evenimentele tragice din copilăria lui Kawabata continuă prin moartea...
0 poezii, 0 proze
Grama - Toma Mădălina
Data nașterii: 15.04.1966 Studii - Liceul “Al. I. Cuza” Galați, profil mecanic, 1984 - Universitatea Galați, Facultatea de Mecanică, 1990 Referințe - 1993, 1994 - poezii publicate în revista Zig - Zag, la rubrica “Mașina de scris” - 1995, 1999 - poezii publicate în revista Flacăra - 2002 - Editura Evrika Eurodips, Primul volum de poezii intitulat "Poezie"; - 2003 - Volumul al II-lea, intitulat "Zadar" - 2006 - Volumul al III-lea, intitulat "Cuvinte în dreptul inimii" Din aceste trei volume am selectat o parte din poeziile pe care le voi publica pe acest site împreună cu alte poezii dintr-un volum aflat în lucru. Ele prezintă o relatare a propriului meu parcurs către credință, o experiență a întâlnirii, pe diferite trepte ale suferinței sau extazului, dintre materia pătimașă și pătimitoare și spiritul universal. Eu, cea mai nevrednică, am fost lăsată să pătrund, pentru o clipă, într-un spațiu rezervat sfinților, iar această uimită bucurie am încercat să o comunic lumii. Cât de bine am...
46 poezii, 0 proze
Adrian Marcu
Prea mic spatiul,ori cum..incredibila
6 poezii, 0 proze
Ben Corlaciu
Pentru poet spațiul tavernal este un cadru familiar în care trăiește și scrie. Descoperim la el o lipsă de solemnitate a vieții ce se derulează într-un registru existențial degradat. Starea bahică prelungită conduce la o decădere metamorfică a eului: Mama mea a fost o broască țestoasă/M-a făcut cu trestia cea mai inaltă/Am fost alăptat de o baltă râioasă/Culcușul/Mi-a fost tot o baltă. (Fiul mlaștinei)
3 poezii, 0 proze
Nicoleta Ionescu
Prezentă în spațiul virtual de mai bine de zece ani, am colaborat la diverse site-uri literare românești, unde am publicat în special teatru: Cititor de proză. Republica artelor (moderator al rubricii Teatru și film 2010-2011) ; Poezie.ro, Regizor caut piesă, Rețeaua literară, RoLiteratura. Am creat blogul personal Cutia cu Litere, unde public articole despre literatură și artă. https://cutia-cu-litere.blogspot.ro/ Piesele de teatru au fost jucate în numeroase festivaluri studențești și ale elevilor. Poeziile fac parte dintr-un posibil volum, Poeme în trafic.
9 poezii, 0 proze
spațiul acesta așa de răbdător
de George Pașa
pe harta aceasta, pui degetul în oricare punct și simți cum se deschide o rană. până și izvorul, de-ar putea, s-ar întoarce în sine, privighetorile ar înceta să cânte, pâinea nu ar mai vrea să fie...
Răbdare și împlinire
de Corneliu Traian Atanasiu
„Morților – spune Sorescu în prima strofă a poeziei Tutun - / Li se pare veșnicia / Mai lungă, / Fiindcă nu li se dă voie / Să fumeze.” Uneori timpul – prea răbdător – pare să (de)cadă într-o...
De ce n-a fost jelită Carmen Zgarbur (6)
de Helia Rimoga
IV (Hazliile isprăvi ale lui Fane părăsitul sau Trei adăugiri la poveste) Care este idealul de frumusețe al bărbaților? Femeia blondă cu plete lungi și ochi albaștri ca seninul? Femeia brună cu ochi...
Inhata sufletul potrivit pentru tine! (VI)
de angela furtuna
(urmare) Inhata sufletul potrivit pentru tine! (VI) De obicei, în țara asta, întotdeauna când se pornește o alarmă, polițaii sosesc negreșit. Așa se face că și noi ne-am trezit cu ei pe cap. Dintr-o...
Erau odată trei pitici: unul mai mare, unul mai mici
de Cojocaru Ramona
A fost odată ca niciodată o mare sferă care nu era nici chiar mare, nici chiar sferă. Și se găsea în centrul pământului. Nu chiar în centru, evident. (Nu-chiar-)Sfera asta era populată cu peste un...
Minimalismul ca intenție (George Geacăr)
de Tudor Cristea
PÂNÃ ÎN 2002, târgovișteanul George Geacăr (n. 1953) a publicat doar două plachete de versuri, alcătuite, și ele, cu maximă parcimonie. „Intâmplări cu creierul meu” (Cartea Românească, 1997), distins...
Sentimentul puterii
de Isaac Asimov
Isaac Asimov SENTIMENTUL PUTERII (volumul de povestiri ÎNTREBAREA FINALÃ – NINE TOMORROWS, 1959) Jehan Shuman se obișnuise cu persoanele care dețineau autoritate pe Pământul aflat de atâta vreme în...
poveste fără sfîrșit
de Liviu Nanu
A fost odată un scriitor cuminte. Era atît de cuminte că a a primit și premii pentru cumințenia lui. Scria zilnic două pagini de proză, sau o poezie (poezia se scria mai greu, în ciuda aparențelor),...
Antiparenting, ieromonah Savatie Baștovoi
de Alexandru Mărchidan
Motto: „Fiți copii la răutate, nu și la minte” (I Corinteni, 14, 20) Antiparenting este titlul unei cărți recente de antropologie, filosofie, psihologie și educație (apărută în 2017, editura...
Revederea
de Helia Rimoga
Mulțumesc Sfintei Parascheva, fără de care această carte nu ar fi existat și în cele din urmă, lui Dumnezeu Prolog Drumul Septembrie 2006 De câte ori îl visez pe taică-meu în cadă, gol pușcă, știu că...
