Grama - Toma Mădălina

În noaptea asta albă, năucitor de fierbinte, aud cum El atârnă rece în altar, tăcut, și simt din rănile Lui sângele meu curgând de durere, ochii mei se-nchid în ochii Lui de piatră și spre zi

În curând, fără să vedem, fără să auzim, fără să știm, de frica Iubirii Mântuitoare, în închisori, în spitale, se vor înființa secții speciale pentru sfinți. Ca \"măsură\", împotriva

Ce nătângi! Ce prostie! Mânați de lene, împunși de lăcomie, am inventat mașina care înghițindu-ne de vii, devine vie. Foarte bine! Acum, trecând pe drum de jumătate: fără suflet - fără

Ducându-se spre nicăieri , de nicăieri venind, convoaie de mașini, cu zgomot trec gonind, valvârtej, peste inima mea. La nesfârșit.

Anunț Foarte urgent, central, ofer casă, cu vedere spre stradă, cu ferestre spre iad, de aici se aude vaiet de umbre, torturații gemând și vine câteodată iz de fum, iz de carne

Refuz Port inima ca pe-un ecuson: nume, prenume, locul și data nașterii; din când în când mici iubiri egoiste, spaime și însingurări, păcate, lacrimi, remușcări... Dragoste? Nu

Nu știu de ce Deși întotdeauna stau în cele mai incomode poziții, aleg cele mai urâte flori, mângâi cele mai speriate pisici, deși nu dorm niciodată, ca să nu pierd vreo lacrimă

Dorință la o stea căzătoare Cade o stea... ceas oprit să fiu aș vrea, următoarea clipă, în nemișcarea mea, să rămînă pe veci nemișcată în mine, fără mine, plutind în infinit să nu gîndesc, să

Jogging Speriată de haos, fugeam, m-am lovit de tine și tu, fugeai, înspre mine alte ființe veneau, fugind, bineînțeles. Eu n-am mai vrut să fug și m-am oprit, pur și simplu. din

Ratare Ce cumplit ar fi, ce cumplit! să aflăm cândva că, în graba noastră nebună, am trecut și n-am atins, nici măcar n-am atins! vârful penei din vârful aripii altcuiva. Din volumul de

Catarsis Când te găsește suferința, nu fugi din calea ei, atinge-te de ea, înfășoară-te în ea, cuibărește-te în focul ei mistuitor, arzi de tot, lacrima să-ți ardă pe obraz și te vei naște

Cocon III De la-nceput, ce este-n tine muritor, se naște din el însuși, din el însuși crește, din el însuși se hrănește, și, ca orice zid al unui templu pustiu, pustiit se va prăbuși, se va

Cocon II - Dacă Tu nu ești, eu sunt ? Dacă suferința lumii, suferința mea, toată suferința, nici spațiu, nici timp, nici răgaz între moarte și viață, de fapt, nu există? dacă Dumnezeu se

Cocon I Nebuni, ipocriți, proști, mincinoși, nimicuri flecare cu inimi pustii și vise false vom țâșni pe rând, fiecare, care târându-se, care sărind, care zburând, din mii și mii de forme

Noi Suntem bucăți din îngerul căzut, prins în lut, demult. Suferind, ne curățăm de păcat și ne întoarcem, strivindu-ne în celălalt, de unde, hulind, am plecat. din volumul de poezii

Suficiență Îmi ești suficient, îmi ajungi, plimbare și cină, în doi, beție și sex, în doi, baie înainte și după, după caz, în doi, dormit, trezit, mâncat, ore, zile, luni, ani în șir, în

Contestare Am primit: două aripi de fluture beteag strivite în cutie; un bilet de odihnă într-o fântână goală, fără glas, fără vin, fără lumină; libertatea de-a trăi o viață întreagă în