"singurătatea pietrelor" – 17209 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VEVictor Eftimiu
Victor Eftimiu (1889-1972) Victor Eftimiu (n. 24 ianuarie 1889, Boboshticë, Albania - d. 27 noiembrie 1972) a fost un poet, dramaturg, povestitor, traducător și academician român. Victor Eftimiu a fost un poet, dramaturg român interbelic, autorul pieselor de teatru în versuri Înșir'te mărgărite, Omul care a văzut moartea, Cocoșul negru, Prometeu. A introdus teatrul poetic în România după modelul lui Federico Garcia Lorca în literatura spaniolă. Teatru Cocoșul negru Înșir-te mărgărite Prometeu Thebaida, Ringala, Dansul milioanelor Omul care a văzut moartea Inspectorul broaștelor Marele duhovnic Haiducii Parada Pană Lesnea Rusalim Strămoșii Crinul vieții Volume de versuri Poemele singurătății, 1912; Odă limbii române, 1958; Minciuni terestre, 1961; Poezii, 1964. Beletristică Kimonoul instelat
16 poezii, 0 proze
radu
singuratatea si-a gasit o locuinta in mine
1 poezii, 0 proze
florin
.....nimic singuratatea....
47 poezii, 0 proze
pirvu ioana alexandra
Inlantuit Singuratatea e o sabie ascutita Ce-ti taie glasul de-a trai, Si viata nu mai fericita Unu singlul lucru mai ramane,de-a iubi. Cand n-ai o sora sau un frate Pentru a darui si a iubi Ramai rapus de singuratate Ca un ostas pe campul de razboi. Dar daca in viata apare o raza de sperana, Si se naste un nou-nascut Te ridici si lupti mai depate Pentru singutatea a o birui. Si cand vezi ca rade intr-aletale brate sufletul iti surade in tine Si inmia se-n groapa in iubire Fara a ramane loc si de alta fericire.
1 poezii, 0 proze
Radulescu Alina
"Singura cu toata singuratatea ascult bazaitul surd al calculatorului... deodata..tacere...ascult tacerea si parca vorbeste...neincetat...si vorbeste si vorbeste...si astfel urmez Juramantul Tacerii... Pare o lege din Coza Nostra a?:)) Nesfarsita mafie a "Lumii" lolik sau poate ma insel...da... poate ca nu :))))...Asha ca ascultati-mi tacerea care va vorbeste...si vorbeste...
6 poezii, 0 proze
irina berdila
tristetea si singuratatea unui om sunt asemeni viselor sale: cu cat se adanceste mai mult in ele, cu atat risca mai mult sa uite ca exista si altceva ...
4 poezii, 0 proze
Alex Dan
21 de ani,imi place singuratatea,observ si judec, imi place sa ma joc cu realitatea,scriu poezie si proza. Sper sa va placa...
13 poezii, 0 proze
Gabriel Negoescu
cazand spre inalt isi plange condorul singuratatea
3 poezii, 0 proze
Octavia Rau
iubesc jazzul, povestile, oamenii si singuratatea. poeziile lui Emil botta, muzica lui charles mingus, charlie parker, francis cabrel, obispo, ella fitzgerald si cartile lui Eliade sunt niste lucruri de care nu m-as putea desparti.
2 poezii, 0 proze
Rogozea Isabela
Si cand te gandesti ca in orice moment totul poate sa piara..... In singuratatea noastra universala,nascuti accidental dintr-un pamant tacut,traind la voia intamplarii,ne inhamam la trairi peste limita supravietuirii iar strigatele noastre au ecou indepartat, se lovesc de galaxii si apoi pier epuizate in neant.Cine poate definii dreptatea in cazul de fata? Am luptat secole intregi pentru ea si inca mai luptam...insa firea ramane aceeasi:nedreapta si fara mila.
1 poezii, 0 proze
singurătatea pietrelor
de Teodor Dume
în locul în care am copilărit nu mai locuiește nimeni mama s-a dus într-o dimineață la biserică și nu s-a mai întors iar tata nu prea s-a înțeles cu Dumnezeu și întâmplător sau nu s-a dus să o caute...
tablouri suprapuse
de Anisoara Iordache
înfometate priviri- răpitoarele harpii de-ajuns să sughițe spre a străpunge miezul pietrelor cu înverșunarea ciulinilor pribegi printr-o dimineață de aprilie soarele-n exil pare o ceapă sunetele unui...
ecoul tăcerii
de Ursu Marian Florentin
Apoi ai apărut tu, tocmai când începeam a auzi tăcerea pietrelor şi secundele sfărâmându-se cu zgomot de ceaţa remuşcărilor iar mie mi-era dor de moartea mea ca de un vis cosmic Însă uitarea avea...
Citadela [CXXIV]
de Antoine de Saint-Exupery
Rugă a singurătății: Ai milă de mine, Doamne, căci singurătatea mă apasă. Nu aștept nimic. Mă aflu în această cameră în care nimeni nu îmi vorbește. Și totuși, nu prezențe îți cer, căci mă simt și...
Citesc în palma stângă
de Elena Albu
Timpul merge înaintea noastră circular Spiralând miezul copacilor, Acolo unde crește o inimă de femeie, Precum un plex solar într-un vârtej de frunze. Așterne-mi palma stângă să-ți citesc: Mirosul...
Cîntare după trecut
de Lucian Blaga
În noapte sori bătrîni se-ntorc spre obîrșia lor niciodată uitată. Singurătatea mea răsună prin satul cu coperișele negre. Dacă ai fi cu mine ți-aș spune: uite, acesta e drumul pe unde mînam...
Final ?
de Tudor C. Tighiliu
S-a scurs niște pământ de pe sub-ape. Mai ții minte cum într-un noiembrie plângeam de tine ? Singurătatea câmpului cu cioburi m-a spart. Soarele m-a topit în silueta calului negru de pe deal. Eu nu...
I (La o oră incertă)
de Ilarie Voronca
Dacă-mi ridic în soare trupul ca un ciorchine Se vede irizarea sângelui prin aurora boreală, În undă peștele luminii atinge hohotul rotund al pietrelor Și orele sfârmă osul timpului ca niște...
pentru bolile tale femeiești
de Alexandru Gheție
totu-i ca într-un vis fatidic tu ești lapidată dimineața la prânz și seara pentru bolile tale femeiești nici nu știi că am strâns în mine toate rănile tale nu-ți imaginezi cum am dat pietrelor...
de-acum înainte
de Ancuța Mihaela Georgia
cineva spune că întunericul cel mai negru e în peșteră simți că rămâi singur pe lume ca un embrion aruncat de o mamă sătulă oricum singurătatea e în firea noastră ar fi trebuit să ne obișnuim cu ea...