Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"salba gândurilor dalbe"13061 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
40 rezultate
Simon SalcaSS

Simon Salca

AutorAtelier

Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.

5 poezii, 0 proze

Umberto SabaUS

Umberto Saba

AutorClasic

Umberto Saba (9 March 1883 - 26 August 1957) was the pseudonym of Italian poet and novelist Umberto Poli. His creative work was hampered by a life-long struggle with mental illness. Saba was born in Trieste, then a part of the Austro-Hungarian Empire. He had Italian citizenship through his father. His mother was Jewish. His father abandoned the family before Umberto was born, and his mother employed a Slovene nanny, Peppa Sabaz, to raise him. He became very attached to her, and revered her memory in his poetry. From 1903-1904, he attended the University of Pisa, where he studied archaeology, German, and Latin. In was in this period that he began to complain of a nervous disorder, which was to become more severe with time. Quitting school, Saba worked for a time as an apprentice and was a cabin-boy on a merchant ship. From 1907-1908 he served in the military in Salerno. He married Carolina Wölfler in 1909, and they had a daughter, Lina, the following year. By 1928, Saba was suffering...

4 poezii, 0 proze

Andreea Cristina Șarba

Andreea Cristina Șarba

AutorAtelier

"NU CAD FRUNZELE CI TIMPUL SE SCURGE FOSNIND, IAR NOI IL ASCULTAM SI TUTUROR NE E FRICA..." 29.01.1987 – apariţia mea pe lume. Lucrez in domeniul cercetarii. Poezia - legătura mea cu stelele morgana_criss@yahoo.com

20 poezii, 0 proze

Silviu Tudor-SaladjiarST

Silviu Tudor-Saladjiar

AutorAtelier

61 poezii, 0 proze

A

alina

AutorAtelier

5 poezii, 0 proze

SD

simona draghici

AutorAtelier

slaba

1 poezii, 0 proze

Dorian GrayDG

Dorian Gray

AutorAtelier

SALKA

7 poezii, 0 proze

TP

tomi Popovici

AutorAtelier

nationalitate sarba,absolvent academia pedagogica Varset,iugoslavia

7 poezii, 0 proze

Alfonsina StorniAS

Alfonsina Storni

AutorClasic

Nació en Sala Capriasca (cantón suizo del Ticino) el 22 de mayo de 1892. A los cuatro años se trasladó con sus padres a Argentina. Vivió en Santa Fe, Rosario y Buenos Aires. Terminó su vida suicidándose ahogada en la playa de la Perla en el mar de Plata el 25 de octubre de 1938. Alfonsina Storni está en ese intermedio epocal y estético que a veces ha querido verse como simple acotación entre dos ismos: el modernismo y la vanguardia. Pero el postmodernismo no sólo hizo fundaciones, sino que apresó, en medio de sus rechazos, mucho de lo que el modernismo daba de turbulencia creadora a la vanguardia poética. En ese plazo histórico crece cualitativa y cuantitativamente el discurso femenino con la certeza de que la mujer no sólo es guardadora, sino individuo pensante. No es extraño entonces que la voz femenina sea tan representativa a partir de la década del 10 de nuestro siglo y que en la primera fila se destaque, como iniciadora en la poesía, Alfonsina Storni, junto a Delmira Agustini,...

6 poezii, 0 proze

AS

Ambrose Stefan

AutorAtelier

Degeaba ai muschi si folosesti sala ca argument Daca nu-ti antrenezi mintea sa gandesti inteligent.

2 poezii, 0 proze

salba gândurilor dalbe

de FLOARE PETROV

s-a întors Decembrie cu salba de sărbători, am am așteptat ca să mă umple de magie, să mă răsfețe zilnic zorii cântători, să îngrop sub zăpadă vechea nostalgie. colindători să-ntâmpin cu covrigi și...

PoezieAtelier

Iarna, vreme de visare

de Bebereche Andreea Cristina

Vreau să te ating cu un sărut, Vreau să îți simt respirația caldă, Calmă, vibrantă și slabă Într-o dimineață albă de iarnă Umbroasă, geroasă și umedă, De început la gura sobei de șezut, Amintiri de...

PoezieAtelier

balada pădurii

de FLOARE PETROV

pădurea a tăcut, gândurile își pierde, cad ca frunzele de vânturi smulse, sufletul meu ar vrea să o dezmierde, dar nu știu cum, mi-s ideile plânse. doar brazii mai spun a vieții poveste, cu cetini...

PoezieAtelier

Jurământ dubitativ

de Radu Calin Constantin

Cumpănind atât de-adese, Contemplând lumea profană Gândurile-mi sunt mirese Dar iubirea lor mi-e vană. Nu-s un albatros, dar iată Cum pășind pe scara de-aur Armonii cerești mă-mbată. Voi a fi al...

PoezieAtelier

Craiul norilor (2)

de Marius Savin

................. Își culcă Térra, chip umbrit Pe-a nopții-ntunecare Și visul drag neisprăvit Și-urmează cu ardoare: Și-nchipuie repetitiv Același roi de nouri Din care sună afectiv Șoptire în...

PoezieAtelier

Craiul norilor

de Marius Savin

Pe când misteric univers S-a-mpins să se desfacă, Pământul s-a născut divers, Din preasfințită joacă. Rotundul bulgăre-nroșit Din focul plămădirii, În lave-n sânge de granit, Þipă dumnezeirii. Întâi,...

PoezieAtelier

Tandem

de Ciobotaru Marian

O fata Isi trecu mana prin par oftand usor si cu un gest de resemnare inchise manualul. Gata si cu ultima lectie pe ziua de azi! Tanara, dupa ce baga rechizitele in dulap, dadu drumul la combina...

ProzăAtelier

La capăt de linie, speranța... (2)

de Cristian Lisandru

Primul lucru pe care îl văzu atunci când puse piciorul pe peron fu un felinar strâmb care arunca o lumină vlăguită peste dalele de piatră. În timp ce își rotea ochii de jur împrejur, se întrebă în...

ProzăAtelier

Vals în contratimp

de Sânziana Dobrovicescu

Sunt într-o cameră goală, cu geamuri sparte și podeaua zugrăvită în mii de lovituri și lacrimi în zadar vărsate. Te văd și te aud cum pleci prin întuneric. Sunete hilare ne îmbrățișează trupurile...

ProzăAtelier

Lună amară - I I I -

de Emil Iliescu

Antonia era încă răvășită sufletește după discuția cu Răzvan Bobeică. Ar fi vrut ca acele cuvinte rostite de el să nu fi sfărâmat niciodată muntele de vise, pe care ea și-l ridicase dintr-o...

ProzăAtelier