Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"să nu tulburăm lumea"23028 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
40 rezultate
dascalu alexandraDA

dascalu alexandra

AutorAtelier

Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...

30 poezii, 0 proze

George AsztalosGA

George Asztalos

AutorAtelier

Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...

409 poezii, 0 proze

Dan GiosuDG

Dan Giosu

AutorClasic

REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...

0 poezii, 0 proze

Daniel CioleaDC

Daniel Ciolea

AutorAtelier

M-am nascut intr-o perioada tulbure pentru toti, pentru ceilalti pentru ca nu stia nimeni de capu lui, pentru mine pentru ca eram inca prea mic ca sa fac la fel. Am urmat cursurile renumitei scoli de speologie Traian Vuia din Cluj-Napoca. Ma fascineaza zborul stelelor prin spatiul galactic, de unde si increderea mea in zodiacul Chinezesc. Am fost de mic copil pasionat de poezie. Tin minte ca de cum am inceput sa cunosc alfabetul, am vrut sä citesc poezie. Imi placeau Cosbuc si Stanescu. Imi place si muzica de toate felurile, stepp-ul american si picturile lui Alban Berg (pictorul elvetian de origine marocana - chiar i-am citit de curand biografia, un mare geniu!) Nu prea ies cu fetele pentru ca sunt timid din fire. Colegii mei chiar asta imi spuneau cand mergeam la discoteca la Hali-Gali in Cluj, ca eu nu o sa pot niciodata sa agatz fetele pentru ca nu sunt smecher. Sun tun baiat linistit, vreau sa imi fac o cariera, sä imi iau o masina tare si sä fumez iarbä, ca sa ma simt bine cu...

37 poezii, 0 proze

AT

adrian tulbure

AutorAtelier

Transilvanean vechi ca vinul din reclame, ziceau unii - eu tot cu calul ca Decebal!:) Nu e chiar asa dar ar putea fi! In rest sa auzim numai de bine! Si-om mai completa biografia cu o alta ocazie viitoare! Darianss22

2 poezii, 0 proze

Victor TulbureVT

Victor Tulbure

AutorClasic

Victor Tulbure (n. Victor Popescu, 28 martie 1925, Căușeni (Basarabia) - d. 1997) a fost un poet român proletcultist. A compus poezia „Balada tovarășului căzut împărțind Scânteia în ilegalitate”, 1949. A tradus din opera poetului național ucrainean Taras Șevcenko și din cea a lui Serghei Esenin. A scris și literatură pentru copii. Opere * Holde, Colecția Contemporanul, Institut de Arte grafice "Scrisul Liber", București, 1949 * Versuri, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1952 * Laudă patriei, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955 * Versuri alese, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956 * Vară fierbinte: poem, Editura Tineretului, București, 1956 * Turnul pădurarului, Editura Tineretului, București, 1957 * Poet și Ostaș, Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958 * Eu nu cânt că știu să cânt, Editura Tineretului, București, 1959 * Țării mele, Editura Tineretului, București, 1961 * Poezii,...

1 poezii, 0 proze

EI

Eduard Ialomiteanu

AutorAtelier

M-am nascut o data cu zorile, intr-o zi de sarbatoare. Dumnezeu si-a descoperit tampla si dupa atata truda dupa o saptamana de Creatie, am aparut si eu sa tulbur linistea Lui. De atunci il tot caut .. ma invart in jurul Adevarului fara sa-l zaresc. Dar imi ramane Verbul. Tot ce ating ma arde pentru ca il simt pe El. Iar tot ce fac ma doare .. lipsa desavarsirii. Sunt un simonist care vrea sa creeze aidoma magului, spirit. Eu nu ma joc cu cuvintele, ci doar ma folosesc de ele pentru a exprima ceea ce e traitor in mine.

30 poezii, 0 proze

Elfriede JelinekEJ

Elfriede Jelinek

AutorClasic

Elfriede Jelinek (n. 20 octombrie 1946 în Mürzzuschlag/Steiermark) este o scriitoare austriacă, una dintre vocile puternice din perioada postbelică a spațiului literar german. La 7 octombrie 2004 a primit Premiul Nobel pentru literatură pentru "cursul muzical al registrelor în romanele și dramele sale, care cu o pasiune verbală unică în felul său dezvăluie absurditatea și constrângerea clișeelor sociale". Elfriede Jelinek s-a născut în anul 1946 în Mürzzuschlag. Mama sa Olga, născută Buchner, provine dintr-o familie a marei burghezii vieneze. Tatăl ei, Friedrich Jelinek, de origine ceho-ebraică, decedat în 1969, a fost chimist. După absolvirea gimnaziului, Elfriede s-a înscris la conservatorul din Viena, unde studiază la început pianul și compoziția, mai târziu arta teatrală și istoria artei. În 1967 este nevoită să întrerupă studiul din cauza unor tulburări psihice cu stări anxioase și tendință la izolare. În tradiția unei grupe vieneze, Elfriede Jelinek nu folosea la început...

0 poezii, 0 proze

poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initialaPI

poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala

AutorAtelier

La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.

4 poezii, 0 proze

LE

LETA EMANUEL

AutorAtelier

PREFER SA NU COMENTEZ

11 poezii, 0 proze

să nu tulburăm lumea

de Ela Victoria Luca

desfigurată de neîntâmplări lumea ne privește inima ca la o disecție ne lăsăm ei fibră cu fibră celulă cu celulă fiindcă oricum nu avem de ales existăm nu darius nu lumea nu are mai mult decât o gură...

ProzăAtelier

Ne vedem când ne întâlnim

de Ion Rășinaru

Luna lui gustar, așadar e vremea să gust un ar cu zâmbete de capă și spadă, semănate cu pana pe tărâmul Foaie Verde. La ora zece și... o cafea fără cornuri, amfitrionul deschide tabăra cu......

Atelier

flamenco

de marin badea

cauți sensuri în fumul care stă suspendat de tavan, în formele lui aproape neverosimile, îți spui: uite un înger care a învățat să tacă, să nu mai creadă în minuni, ce înger mâhnit! uite o sticlă de...

PoezieAtelier

Dinspre copilăria trecută înspre cea continuă

de Marius Marian Șolea

În depărtare, privesc omenirea cum plutește pe timp, precum un vapor pe o mare suficient de amicală, traseul și destinația par destul de precise, dar văd prea mult fum pentru câtă deplasare există....

PoezieAtelier

de aici de jos, ochilor

de olga cojocaru

„Nu trebuie sa privești chiar daca ești plin de ochi” Îmi imaginez ca nu mai scriu si îmi vine sa plâng, încep sa vorbesc, numai ca să mă țin in picioare, uite… daca te incomodez, ia-mă, anulează-mă,...

EseuAtelier

Casa din abis

de Mateuț Stela

Tristețea s-a așternut pe întreaga făptură a Minodorei chircindu-i întregul trup într-o poziție nefirească. Nălucile din trecut și-au dat mâna cu cele prezente pentru a-i chinui existența. Un val de...

ProzăAtelier

Issue Series

de Adela Setti

Aici mă re-semnez cu frecvența oamenilor pe stradă se strecoară zilnic prin noi fantasme au gust de elucubrație de semisomn și uneori de ploaie atunci se trezește orașul și poate dincolo de el câmpia...

PoezieAtelier

uimește-mă cu tine astăzi

de alexandra andrei

spice de grâu în teascul verii mierle subțiri se avântă peste miriștile noastre rămas-am doar noi și prepelițele să tulburăm somnul luminii cu mâinile împreunate hai să zicem pe rând din cântarea...

PoezieAtelier

poate că totul se petrece într-un limbric

de George Asztalos

era un realism mușcător m-am trezit într-un cîine în cele mai umile simțăminte posibile eram indignat strigam strident cred că înjuram în cîineasca mea de baltă dincolo de gard la spital pe un...

Atelier

dor de copilărie

de Sandrina-Ramona Ilie

mi-e dor de copilărie, de lumea aceea cu ochii mari unde alergam desculță prin curte, iar puful de păpădie mi se părea o lume magică unde pluteau stele. puteam să jur că dacă le ating se transformă...

EseuAtelier