"ruga pana dincolo de dincolo" – 17223 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAurel Lung
Nascut in satul Bulgari,judetul Salaj,la 14 august 1954.Absolvent al Liceului din Cehu Silvaniei in 1973,apoi absolvent al Facultatii de Filologie din Cluj-Napoca,sectia rusa-romana,in 1977.Din acest an si pana in prezent lucrez ca profesor la Grupul Scolar Gheorghe Pop de Basesti din Cehu Silvaniei,judetul Salaj.Am predat limba rusa pana in 1990,iar apoi limba si literatura romana.
8 poezii, 0 proze
serb ilie
intalnindu-ma cu moartea,m-am rugat lui Dumnezeu sa nu ma lase in mana ei pana nu voi citi macar o data Sf. Scriptura.
42 poezii, 0 proze
Gheorghe Sfintescu
O frunza de mediocritate cu vine de cuget, Moarta de panza invizibila a trairii, Vie de curent rece de ganduri. Imi vibrez optimist viitorul In bulgari de ploaie transfigurez Pe-al meu negru verde Praful ce imi ineaca ochii... O ruga imbratisanda strang la piept Animata de nerenuntare... O dogoresc si pielea mi-este'puizata De crunta oglindire calorica...
2 poezii, 0 proze
Nikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
Raluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
AdinaLozinschi
Provin dintr-o familie cu vechi traditii intelectuale, fiind singura la parinti. Sunt absolventa a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Slave, sectia Rusa-Franceza(1977).In prezent sunt profesoara gradul I,cu 32 ani vechime, la Scoala cu cls.I-VIII Nr.3 Mangalia.Sunt membra a Clubului Artelor "SOLTERIS", condus de poeta Emilia Dabu si este a doua mea familie unde se desfasoara activitati cultural-artistice deosebit de interesante.Am publicat pana acum o singura carte. Se numeste "Leagan de alge",Editura "Metafora",Constanta, 2007.A doua mea carte este intitulata "Clepsidra fermecata" si cuprinde 50 povestiri din copilaria mea.Nu am reusit sa o tiparesc si lucrez in acest moment la o alta carte, tot proza, insa am si poezii noi.Ii multumesc din toata inima doamnei Paula Buzatu, care mi-a recomandat acest site, despre care nu stiam pana astazi nimic.In speranta ca devenind membra a acestui site voi reusi sa atrag atentia si eu spre scrierile mele, va multumesc cu...
15 poezii, 0 proze
Zilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
Petre Solomon
Petre Solomon (n. 15 februarie 1923, București - m. 28 octombrie 1991) a fost un scriitor și un traducător evreu din România. Urmează Liceul Comercial „Cultura”, apoi cursurile Colegiului pentru evrei „Onescu”, până în aprilie 1944, când pleacă în Palestina, de unde revine în august 1946. În continuarea studiilor de limbă și literatură engleză, începute în cadrul cursurilor organizate de „University of Cambridge” la Haifa, își ia licența la Facultatea de Litere a Universității din București. Lucrează un timp în redacția Editurii „Cartea Rusă” și apoi la Agerpress, de unde este scos în 1952, după excluderea din partid, din pricina interludiului palestinian. A debutat în toamna lui 1944 cu versuri în revista „Orizont”, publicând de-a lungul anilor mai multe volume de poezii: Lumina zilei (1954), Drum spre oameni (1956), Relief (1965), Între foc și cenușă (1968), Umbra necesară (1971), Exerciții de candoare (1974), Culoarea anotimpurilor (1977), Timpul neprobabil (1985), Hotarul de...
2 poezii, 0 proze
Lermontov Mihail Iurievici
Mihail Iurievici Lermontov (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 15 octombrie – 3 octombrie stil vechi – 1814 d. 27 iulie – 15 iulie stil vechi – 1841) a fost un scriitor romantic rus. În scurta lui viață a fost un dușman declarat al țarismului, al asupririi și nedreptății, întreaga lui operă fiind un aspru și necruțător rechizitoriu la adresa celor lângă tron pitiți, a celor de lege ocrotiți. Biciuind cu versul lui de fier și pară viciile societății contemporane și strâmba ei întocmire, propovăduind iubire și adevăr, Lermontov și-a afirmat înalta lui concepție despre rolul poetului și poeziei. Prigoana celor huliți de poet pentru fărădelegile lor n-a întârziat să vină. Lermontov ia drumul surghiunului, fiind trimis in Caucaz,din ordinul țarului. Peisajul sălbatic al naturii caucaziene îl întâlnim în nenumărate poezii lirice, în poemele Mțîri și Demonul, în...
76 poezii, 0 proze
Mihail Zoșcenko
Mihail Mihailovici Zoșcenko (rusă Михаил Михайлович Зощенко) (n. 10 august (29 iulie stil vechi) 1895 la Sankt Petersburg, d. 22 iulie 1958 la Leningrad) a fost un scriitor satiric rus în perioada sovietică. autor rus, devenit ulterior, fără voie și elan muncitoresc, sovietic, care a scris mici povestiri satirice în perioada începutului comunismului glorios în marea țară de la răsărit. Asta s-a întîmplat într-o mică perioadă de început, cam pînă în anii ’30, apoi regimul s-a înăsprit și denigratorii poporului, declarați ritos „dușmani”, au fost reeducați, cînd n-au fost exterminați de-a dreptul, în celebrul Gulag. Nu sînt sigur că Zoșcenko nu și-a făcut stagiul de rigoare în universitatea penitenciară a lagărului comunist.
1 poezii, 0 proze
ruga pana dincolo de dincolo
de silviu dachin
iar dincolo de noroaie si de batranele ciuture albastrul marin viseaza ancorat in aripi de fluture, covoare de frunze de asta data tacute si verzi te ridica in rostul strain existentei de gand si de...
Coletul unei refugiate
de Roman Liviu
Am stat cocoțată șapte sute șaizeci și una de zile pe dealul Copoului în cuiburi de păsări domestice, să-mi văd pământul de dincolo de Siret, soțul (înrolat)și câinele Myșa, rămas stăpîn- obosită de...
rugă de cancelarie
de Alexandru Gheție
doamne dumnezeule tu mereule eternule coborât din pulpă de nor în pleoapele noastre strâmte. doamne sfinte și pe buzele noastre dormind îngerește-regește... sunt singur doamne și pieziș. copac...
ruga din toiul frigului
de florian stoian -silișteanu
se vor rupe până mâine spice toate la un loc să cuprindă pâinea crucii până dincolo de foc se vor curăța de zăpada tălpilor toată prinsă urma asta plânsă nunta mâinilor vor lătra ca niște câini...
Mi-e dor de dor durut
de Gabriela Marieta Secu
De la o vreme mă simt cumplit de singură... Mă gandeam adesea că poti fi sihastru in mijloc de cetate, că ea - singurătatea e o cale de regăsire, dar azi, azi - mi-e dor de dor durut... ia acolo, un...
Graiul nostru de la Iara
de Vasile Copilu Cheatră
Graiul nostru de la Iara Frige, de frumos, ca para; Ca din flori de rouă ude Se aude, se aude Peste chiote și trude, Peste cazne și năprasne, Ogoit de mult în basme Care-au fost străvechi istorii,...
Ela Victoria Luca - azur de-arabesque prin samen si lotusi
de Maria Prochipiuc
Doru Alexandru Magdalena Dale Ceea ce ramane in mine dupa ce citesc o poezie scrisa de Ela, poarta armonia spatiilor de deasupra noastra. In cetatea cuvintelor poetice scrise de ea, anotimpurile...
Vreau să mai pot crede !
de Elena Toma
vreau să mai pot crede în Dumnezeu să privesc dincolo de aparențe semnul nefast sub care ne-am născut să mă pot ruga cu buzele nearse ridurile lipite de inima Lui. să mai pot fugări cuvintele până...
Singurătatea ca formă a realității interioare
de Teodor Dume
teo nu-și găsește locul e mult mai bătrân decât arătătorul de la ceasul lipit pe tencuiala peretelui alb noaptea de iarnă ticăie între două respirații acoperind clipele până dincolo de marginea...
Creier lepros
de Jianu Liviu-Florian
Creier lepros Cuvintele pe care le-am impartit la flori Mi s-au intors in gura putrezite, Olog, si ciung, si orb, pipai cadavre de cuvinte, Leproasele cuvinte invadate de tumori Si m-as ruga, dar...
