"ronduri bucureștene" – 9153 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMircea Popovici
Mircea Popovici (n. 21 aprilie 1923, București) a fost unul dintre primii poeți din grupul literar “Albatros” și din mișcarea bucureșteană postavangardistă a deceniului al cincilea din secolul XX. "A frecventat, la indemnul prietenului sau Constant Tonegaru, cenaclul "Sburatorul" al lui E. Lovinescu, unde a citit in citeva rinduri. Lupta apoi in cel de al doilea razboi, ca ofiter. Debutul este inlesnit de premiul pe care i-l acorda, lui si lui Geo Dumitrescu, Fundatia "Regele Mihai I". Nu-i de colo, daca tinem cont ca din juriu faceau parte Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi si Petru Comarnescu. Cartea, aparuta in 1946, s-a numit Izobare si l-a inscris pe Mircea Popovici printre reprezentantii generatiei care ulterior a fost numita "a razboiului". Alaturi de Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Mihail Crama, Ben Corlaciu si de alti scriitori grupati in jurul revistei "Albatros", el a adus...
3 poezii, 0 proze
ECElena Cataramă
Multe-ar fi, dar nimic nu mai contează. Ego : Buna. Ma numesc Lucia. Am 20 de ani, sunt o fire calma si usor iritanta Am dus o viata de plastic. Am o inima imprumutata. Am promis c-o inapoiez, dar am dat de bine si mi-am otravit sufletul, din nefericire. Multe trepidatii. De moment. Zambet inabusit si acoperit cu o fata serioasa si discreta. Situatii de minut. Nimic mai mult. Falsuri. Recunosc. Am devenit o ipocrita care vinde zambete la pret redus si cultiva fericire doar de dragul dorintei de mai bine.
2 poezii, 0 proze
Gabriel Danila
Aceste randuri au fost scrise in urma unor intamplari ireal-imediate ale prezentului real.
2 poezii, 0 proze
Catalin Pop
Trei randuri despre mine... sa vedem daca ma incadrez. Am 18 ani, sunt un visator singuratic, muzica si cartile sunt cele doua jumatati ale vietii mele. Scriu in engleza si in romana. Nu prea bine, dar aspiratiile sunt inalte, va asigur :D
2 poezii, 0 proze
FDFlorina Dinu
*Povestea "GANDURI PE RANDURI" -2010, Editura Didactic PRES *Romanul "RAZBUNAREA IUBIRII" -2010, Editura Alutus *Poezii publicate in revistele: "Revista Singur", "Draga mea pentru copii", "Oglinda literara", "Moldova literara", "Plumb", *Povesti publicate in revistele: "Cutezatorii", "Draga mea pentru copii" *Articole publicate in revista "Terra Magazin" *Poezii publicate online in "Revista Singur", "Revista Murmur", "Floare de cires", "Revista Timpul",
9 poezii, 0 proze
AAAnca Anitei
Faceti-va timp sa cititi aceste minunate randuri... Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca...
16 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
AAAndries Cristina Alexandra
E foarte greu sa ma descriu in cateva randuri, nu mi-ar ajunge nici o viata... Insa promit o descriere in versuri...
13 poezii, 0 proze
severin ovidiu
un simplu student la fac. de litere in Galati,care in clipele triste umple cateva randuri de pasiune
4 poezii, 0 proze
Matei Octavian
n.02 09 1986 .Imi place mult toamna precum si luna Mai. Un copil... Nu am avut intentia sa public niciodata, nimic.De scris scriu pentru sufletul meu.Cred in mine.Pe acest site am vrut totusi sa las cateva randuri drept multumire celor care, la randul lor, ma incanta cu frumoase cuvinte. Consider ca, pe cat posibil, poeziile nu trebuie criticate dintr-o perspectiva artistica, ele fiind ceva intim, pur. ( Scrie intotdeauna ceea ce simti,sentimentul brut:seva creatiei! - citat preluat de la Bejliu Anne-Marie [AnMar] ).In rest... o critica constructiva, inteligenta, este intotdeauna binevenita. http://www.chicagotribune.com/news/columnists/chi-970601sunscreen,0,4664776.column Maxima lui Ashely Montague Ideea este sa mori tinar, dar cit mai tirziu posibil. Simtul umorului nu-l au decit fiintele tragice. Dumnezeu exista iar cautarea lui trebuie sa inceapa in noi Intr-o zi "m-am indragostit nebuneste de-o fata" si toata poezia din mine a fugit in dragostea pentru ea. A da, adesea IS EXTREM...
15 poezii, 0 proze
ronduri bucureștene
de Dana Banu
doar simulări nici nu am trăit îndeajuns nici nu am scris până la capăt suspendați în lumină asemenea funigeilor toamna mai prelungim cu un vers sau cu o nouă și plictisitoare iubire întâmplarea și...
Mie Bucureștiul mi–a plăcut
de Diana Iepure
Aceste rânduri au fost scrise toamna asta și publicate într–un săptămânal chișinăuian la care colaborez. Nu știu pe cât de interesante vâ pot fi impresiile unei basarabence aflate pentru întâia oară...
De Caelo
de Constantin Noica
DE CAELO CONSTANTIN NOICA se naște la 12/25 iulie 1909 la Vitănești (Teleorman). Este elev la liceele bucureștene „Dimitrie Cantemir“ și „Spiru Haret“ — în a cărui revistă, Vlăstarul, debutează în...
Lifting the Angel*
de Gabriel Dedula Septimius
Și iată-mă din nou la metrou, la Piața Hurmuzachi, încercând să-mi fac loc prin fluviul de oameni ce se scurgeau spre locul unde avea să se întâmple extraordinarul, paranormalul, evenimentul fără...
Prizonierul cuvintelor - I V -
de Emil Iliescu
La amvon a urcat un bărbat venerabil ca vârstă. Cu ograda bărbii ușor ninsă. Părul prins la spate într-o coamă ce-i bătea umărul. Îmbrăcat într-o sarică lungă până la pământ. Cu comănac pe cap. S-a...
Două orașe
de Florin Hălălău
București, mai 2006. Pentru două zile, strada Arthur Verona s-a închis mașinilor și s-a deschis oamenilor. Celor pentru care arta poate fi un mod de viață. Inspirat de acțiuni similare organizate în...
Cenaclul Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus” – 35 de ani de activitate neîntreruptă (3)
de Rodean Stefan-Cornel
Notă: Textul de mai jos, precum și celelalte episoade postate sub acest titlu, reprezintă câteva fragmente din prima monografie a Cenaclului Umoriștilor Sibieni „Nicolaus Olahus”. De la bun început...
Nicolae Labiș a fost tras de palton?
de Camelian Propinatiu
\"N-o să mă oprească nimeni să strig până la moarte că suntem cu toții niște jigodii care nu am îndurat încă atât cât am fi meritat pentru decăderea și abjecția noastră..\". Cezar Ivănescu *...
Jurnal - o firmă cu numele prea lung și prea greu de pronunțat…
de Sorin Teodoriu
Canicula verii 2007. Un an atât de așteptat pentru unii, superstție: însumarea cifrelor dau nouă, număr impar, cu noroc, alții spun că se termină în șapte, semnul sfânt, duminică, odihnă, reculegere…...
Târgul de vite
de Paul Bogdan
Rahatul cu apă rece era aproape un tabiet săvârșit după cafea care s-a pierdut cândva după război. În cafenele sau în camera de zi a madamelor te puteai delecta cu această delicatesă orientală care...