Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Articolesociety

Târgul de vite

4 min lectură·
Mediu
Rahatul cu apă rece era aproape un tabiet săvârșit după cafea care s-a pierdut cândva după război. În cafenele sau în camera de zi a madamelor te puteai delecta cu această delicatesă orientală care varia în funcție de gusturi. Alături de șerbet, baclava și sarailie făcea parte din larga familie a zaharicalelor aduse mai întâi din Levant și apoi împământenite aici de către turci, greci și armeni. Orice fitisit care se respecta știa că atât cafeaua cât și rahatul se beau cu apă rece, în cazul primei pentru a îi simți gustul și tăria mai bine iar în cazul rahatului sau lohum-ului (turcă) pentru a-i tăia din dulceață. Nu știu cum se va fi plimbat rahatul prin înțelesul românului dar acesta, probabil din silă pentru tabieturile simandicoase, a desconsiderat această zaharicală într-atât încât a asemuit-o încet-încet cu „un lucru fără importanță” cum inocent ne spune DEX-ul. Nu vreau să mă întorc în timp cu tine, călătorule, ci să te iau cu mine în plimbările mele scurte sau lungi pentru a vedea împreună cam cum stă treaba rahatului cu apă rece în concepția cetățeanului contemporan. Și, pentru că mie îmi plac în mod deosebit piețele, o să mergem împreună în Obor. Începem să ne strecurăm prin mulțime. Aici sunt tarabele cu viermi, undițe, cârlige, pești ce tremură în acvarii și meseriași rromi care se pricep de minune la împletit ațe pe bețe. Două mii lingurița de viermi, de la zece la câteva sute de mii peștele degerat, cincizeci de mii jumătatea de mămăligă pregătită cu șofran, sămânță de floarea soarelui și alte ingrediente secrete, rețete ce se pasează testamentar. O bogăție de culoare! Cu un amalgam de produse și mici meseriași tuciurii te întâlnești în tot Oborul, chiar și la textile și ceramici, la legume și fructe, la murături de parcă vizionarul Carol I n-ar fi adus bulgarii de peste Dunăre la Afumați ca să grădinărească și românul n-ar fi fost el de neamul lui cărăuș profesionist. Impresionant este prețul unitar care se lăfăie pe grămezile de produse agricole. Toate tarabele parcă(?) ar avea un singur patron. Spun „parcă” deoarece băbuța cu batic albastru (care vinde și banane din curtea ei), ne face semn că dă ardeii cu cinci mii mai ieftin. Urmărește cu privirea un burtos ce pare tartorul grădinarilor, probabil este cel ce se ocupă cu marketingul sindicatelor de grădinari. O lăsăm să-l urmărească în liniște ca să putem și noi avea liniște în plimbarea noastră. Să schimbăm parcela. Detergenți, chiloți, pantofi de sport, plăsticăraie turnată în toate formele de uz menajer, electro-casnice, blugi, toate-toate cu ștampila mărcilor de renume. Adidas, Nike, Puma, Levis și-au deversat deșeurile toxice în fluviul de oameni ce se înghesuie în vad. „E originale!” ne asigură un vânzător. Dar noi suntem prea snobi ca să cumpărăm un tricou Puma doar cu 150.000 de lei și prea săraci ca să ne permitem să cumpărăm un pantof de sport Adidas a cărui talpă de plastic are succes la snowboard și care ne-ar părăsi doar după câțiva kilometrii pe trotuarele Bucureștilor. Deh, calicul e și fudul. Nu mai mergem prin talcioc unde rahatul se vinde fără apă rece, la kilogram. Ne întoarcem puțintel spre stânga ca să mirosim micii și să admirăm curajul consumatorilor. Gustul nu o să îl putem descrie în aceste rânduri deoarece noi suntem mai sărăcuți în ceea ce privește curajul. Dar, probabil, este singular. Praful ridicat de picioarele sutelor de mii de bucureșteni oferă acestui mic produs o aromă specială. Iar muzica oborășeană, un amestec de „tu-i mă-sa” și „altu’ ca mine lume nu-i” cântată de copii minune, condimentează din plin poftele târgoveților ce halesc dând din capete, pe melodie. O uscațivă tatuată sub ochi, fumează picior peste picior și aruncă fumul cu jale spre cerul ploios al „târgului de vite”. E tabietul ei după tocătură. Mă cam dor picioarele. O luăm cătinel spre casă trecând pe lângă „Magazinul Obor” pe trotuarele căruia odinioară bulgarii vindeau BT. Acum găsești aici facturi, decodoare HBO, covrigi, fete ieftine, hoți de buzunare și câte un student care cântă la chitară melodii folc. În spatele studentului dansează din buric, aplaudând, un aurolac cu pupilele mărite. E, cam asta s-a întâmplat astăzi. Dacă vi s-au strepezit dinții nu uitați să beți un pahar cu apă rece.
086955
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Articole
Cuvinte
708
Citire
4 min
Actualizat

Cum sa citezi

Paul Bogdan. “Târgul de vite.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-bogdan/articol/66760/targul-de-vite

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-caloianuSC
Distincție acordată
silvia caloianu
Parca ma dor si pe mine picioarele, m-a sufocat parca si pe mine anturajul acela, am simtit si fumul acela innecacios,in care se fac micii, direct in mijlocul pietei, am auzit, parca si eu muzica aceea, care \"condimentează din plin poftele târgoveților ce halesc dând din capete, pe melodie\"...
Avem si la Chisinau asa ceva si, nu mai tin minte cand si ce imprejurari m-au dus pe acolo, dar stiu cum e! Mai putin stiam despre rahat: in orasul meu se vinde \"rahat lukuum\". Asa si nu stiu ce e \"lukuum\": poate, pentru ca nu prea consum dulce, de aceea nu m-am interesat? Am citit cu mult interes ce spui despre rahat si chiar imi pare rau de felul in care s-a extins sensul acestui cuvant in romania, ajungand si in DEX, asa cum bine observi...Pietele acestea, \"impamantenite\" tot de pe acolo, de pe unde rahatul...Notiune si sens...
Scris captivant. As vrea sa citeasca mai multa lume, sa vad ce se mai poate de spus...
0
@virgil-titarencoVT
Virgil Titarenco
Excelent Pane; măi la voi nu se găsește bragă? Că n-am mai băut din copilărie... Doamne, piețele Galaților și Brăilei... Și eu sînt un împătimit al lor. Piețele, oriunde... București, Timișoara, Viena, Londra, flee-market-urile americane,.. unde a dispărut braga...?
0
@andrei-neaguAN
Andrei Neagu
cand voi creste mare vreau sa scriu ca tine!:)
0
@dorian-dumaDD
Dorian Duma
Eu nu cred ca asta e o scriitura excelenta din cauza ca-mi place si mie iar eu n-am gusturi rafinate, o stie toata lumea rea. Daca as spune ca nu-mi place, atunci ar fi ceva sanse de o scriitura buna, insa mie imi place si nu mai e nimic de facut.
0
@nick-beresNB
Nick Beres
Cum era, dom\'le, braga? Eu n-am băut niciodata. Nu cunosc braga decât din cărțile lui Panait Istrati. Adrian Zografi se împrietenește cu Stavru, care își câștiga existența vânzând bragă. La un moment dat are loc o discuție despre această băutură și Adrian descoperă că Stavru măsluiește braga, că o face cu sare de lamâie în loc de lămâie adevărată. Deci braga era o simplă citronadă? Înclin să cred că nu, cineva mi-a descris-o ca pe o băutură fermentată, bej la culoare, un pic înecăcioasă și înțepătoare la limbă. Gustul ar fi fost atât de special încât este imposibil de descris.
Tare aș fi și eu curios să beau un pahar de bragă. Aduc mărturie că nu se găsește în Obor. Locuiesc în apropiere, acolo îmi fac piața, dar n-am văzut niciodată bragă.
Băuturile astea artizanale (se găsea socată mai demult prin Obor) au fost eliminate de legile de protecție ale consumatorului. Dar oare de ce nu s-o gândi vreo companie mare, cum e Coca-Cola, să îmbutelieze o băutură răcoritoare cu gust de bragă? Că doar Fanta Shokată au scos!
0
@paul-bogdanPB
Paul Bogdan
Prof. Dr. Ing. Alexandru Lucian STROIA
Institutul de Chimie Alimentara Bucuresti



Braga este o bautura racoritoare, raspandita mai ales in zona de sud - est a tarii. 1. Tehnologia de obtinere : Braga se obtine prin fierberea cu apa a meiului macinat. Lichidul tulbure sau amestecul obtinut dupa racire, din care aproape nimic nu se indeparteaza si care se gaseste la inceputul unei fermentatii alcoolice si acide, reprezinta braga proaspata sau dulce. La scurt timp dupa preparare, braga trece in fermentatie lactica sau se inacreste, obtinandu-se braga acra. Braga este tulbure, mucilaginoasa, cu substante coloidale in suspensie, datorita continutului mare de extract cu substante hranitoare, cu cantitati foarte mici de alcool si de produse de fermentatie acida. Daca este preparata corect, in conditii bune si depozitata corespunzator, braga poate fi considerata ca o bautura igienica. Braga se prepara astfel: intr-un rezervor cilindric si vertical, fabricat din otel inox alimentar, prevazut cu serpentina interioara de incalzire si cu agitator mecanic, ambele fabricate tot din otel inox alimentar, se introduc : - 35 kg miei sfaramat; - circa 375 litri de apa potabila. Amestecul rezultat se fierbe timp de 3 ore, dupa care se lasa in repaos 1 ora. Se adauga apoi, o noua cantitate de apa potabila, pentru compensarea apei evaporate, se porneste amestecarea si se mai fierbe inca 10 ore. Dupa cea de a doua fierbere, amestecul se raceste complet. Pentru ca racirea sa se faca in timp cat mai scurt, masa vascoasa, ramasa in vasul de preparare, se scoate si se intinde la aer, pe scanduri curate si uscate. Masa racita se amesteca apoi cu apa si se lasa circa 8 ore, timp in care incepe fermentatia. Se mai adauga o cantitate de apa potabila, astfel calculata incat sa asigure realizarea parametrilor de calitate, se strecoara prin sita, pentru retinerea impuritatilor vegetale grosiere, provenite din miei. Filtratul reprezinta braga proaspata sau dulce. Compozitia bragai este redata in tabelul 1. 2. Caracterizarea tehnologica a bragai : Braga este o bautura fermentescibila si nu fermentata. Fermentatia incepe printr-o slaba fermentatie alcoolica care, in scurt timp, este inlocuita prin fermentatie acida de tipul lactat, acetic, butiric, etc. Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganismelor. Astfel : - intr-un cm3 de braga dulce se gasesc 784 500 germeni, iar - intr-un cm3 de braga acra, obtinuta din braga dulce, dupa 5 - 8 zile, se gasesc 5 850 000 germeni. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezinta cele din tipul Bacillum Coli si Sacharomycet, care imprima o aroma particulara pronuntata. Se mai gasesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, in braga se mai adauga zaharina si acid salicilic, pentru indulcire si asigurarea conservabilitatii.
0
@x-0001610X
x
Pentru doritori sau curiosi: in Slatina exista o bragagerie. Tot ceea ce facea deliciul five o\'click-urilor altor timpuri, gasesti acolo: braga proaspata, alvita, serbet si chiar si apa rece de la ghiata. Bragageria reprezinta afecerea unei familii de albanezi, bragagii din tata-n fiu.
Cu ani in urma mai exita o bragagerie in Busteni. Eram mica atunci si braga nu imi dadeam ai mei, dar la fiecare coborare de pe partie ma astepta mama cu cate un cornet cu alvita.
Braga seamana bine la gust cu kvasul proaspat, doar ca este mai dulce.
0
@nick-beresNB
Nick Beres
Pan, multumesc pentru abundenta de informatii despre braga. Cred ca mi-a mai scazut avantul, acum ca am aflat ca are o consistenta mucilaginoasa :)
0