"repet neantul în căutarea luminii" – 13125 rezultate
0.03 secundeMeilisearchMarian Neacșu
un om simplu, plin de defecte, dar în dezvoltare de calități. student în anul 2 la litere , la UpgPloiești. am trecut prin multe și deși nu par că m-am maturizat încă, eu consider că am făcut-o prea devreme. scriu versuri și proză de aproape 3 ani și trăiesc prin asta, repet, prin asta , nu din asta... cine sunt, nu știu, e un mister și pentru mine/viața mea e o gură de aer între două rime...
4 poezii, 0 proze
MVMirela Văleanu
Faptul că scriu...Nu mă ridică la rang de Poet! Îmi iau penița, tastatura, stiloul, reportofonul și tot ce folosesc întru desăvârșire, Mă așez confortabil și zugrăvesc imagini. .......................................... .......................................... Faptul că scriu, Nu înseamnă că sunt Poet...și mă scuzați, Încep să mă repet!
40 poezii, 0 proze
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
DLDoru Lascarache
Doru Lascarache ing. ...de ceva timp in Giurgiu 47 ani / 20/01/1965 delascarache@yahoo.co.uk Scriu de plăcere, pentru că este de unde. Cu bănuiala mai trăiești, cu certitudinea mai greu. Cat trăiești,înveți - apoi mori și uiți tot. Timpul există ca să nu se intample toate deodată. Acasă este acolo unde ești imbrătișat. Cand l-am anunțat pe tata ca mă insor mi-a zis "Bine, dar să nu se mai repete". In viată e bine să fii cuminte, dar să nu exagerezi ! Dragostea, hrana si un loc unde sa poti locui, astea fac oamneii fericiti. Daca vezi pe casa un coș, nu da fuga la dermatolog. Viata ne ofera de toate ...dar nu ne este permis sa luam chiar ce vrem. Sunt cine vreau, oriunde, oricand..!! Bogat e cel care nu-si doreste mai mult de cat are. "Libertatea este dreptul de a le spune, oamenilor, ceea ce nu vor să audă !" - George Orwell
182 poezii, 0 proze
vasile emandache
- Nascut pe 1 iunie 1949, localitatea Chitcani, judetul Vaslui. - 1972 - membru al cenaclului "Vasile Alecsandri", - 1973 - debut literar in ziarul local "Vremea Noua" - in anii urmatori am publicat in "Convorbiri Literare", "Cronica", "Flacara" etc - 1981 - fondator al cenaclului "Musatinii" - actualmente membru al cenaclului "Ion Iancu Lefter" Sperand ca aceste puncte de reper sunt suficiente, in continuare, las versurile sa vorbeasca.
10 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
MDmariana didu
Profesor,om de condei,deschisă catre fire și plină de solicitudine,iubitoare de frumos și armonie cu sine și cu ceilalți.Îmi caut refugiul într-o lume mai potrivită cu însăși ființa mea, în lumea cugetării și a poeziei.Nici o individualitate masculină nu m-a putut cu desăvârșire captiva și ține în mărginirea ei.În lipsa unui reper masculin, doar D-zeu tronează în sufletul meu!
8 poezii, 0 proze
MSMarian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
AJAlexandru Jebeleanu
Alexandru Jebeleanu (7 octombrie 1923, Șipet, județul Timiș - 28 aprilie 1996, Timișoara) este un poet. Este fiul Emiliei (născută Sârbu) și al lui Alexandru Jebeleanu. A fost timp de un semestru student al Facultății de Agronomie din Timișoara, dar a renunțat, înscriindu-se, tot aici, la Facultatea de Filologie, unde și-a luat licența în 1959. A funcționat ca redactor-șef la revista „Scrisul bănățean", devenită „Orizont" (1949-1971), apoi ca șef de redacție la Editura Facla din Timișoara (1971-1986). Debutează cu poezia Cădere nouă în „Universul literar" (1941). Colaborează, în continuare, la „Vremea", „Luceafărul", „Vestul", „România literară", „Viața românească" etc. Secretar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor de la înființare (1948) până în 1969, Jebeleanu constituie un reper al vieții literare bănățene, fiind unul dintre animatorii săi. Opera literară • Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945; • Certitudini, București, 1958; • Frumuseți simple, București, 1962;...
3 poezii, 0 proze
repet neantul în căutarea luminii
de Calotescu Tudor Gheorghe
o fac inconștient o stare normală între atâtea alte stări trecute și viitoare doar când mă privesc de sus totul se învârte fiecare sunet are urechea lui nicio pasăre nu cântă pentru grăunțe nici...
repet neantul în căutarea luminii
de Calotescu Tudor Gheorghe
o fac inconștient ca pe o stare normală între atâtea alte stări trecute și viitoare doar când mă privesc de sus totul se învârte altfel fiecare sunet are urechea lui nicio pasăre nu cântă pentru...
când mă privesc de sus totul se rotește
de Calotescu Tudor Gheorghe
precum se învârte bezmetic tot universul ca-ntr-o ciuleandră luată la bătaie sau un cazacioc fără cap și coadă precum se învârte o placă stricată pe un pick-up perpetuum la urma urmei nicio pasăre nu...
prin viața asta mă simt un surd în căutarea muzicii
de Calotescu Tudor Gheorghe
din inimă în inimă precum un provincial rătăcit în buricul târgului cu miniștri totul aici se rotește în sens invers inimii aurolaci primadone desfrâu închinare protipendada și falsul luci al banului...
Mircea Motrici: Tablouri În Mișcare
de Valeria Manta Taicutu
Poemele din „Parabola stâncii” ( Grup editorial Crai nou. Mușatinii. Bucovina viitoare, 2003 ) pot fi considerate expresia orfică a dezrădăcinării, cu trimitere la acel jelui-m-aș și n-am cui ce mai...
Jungla si piatra filozofala
de Remus Cretan
Zeci de ani de studiu ma conduc tot la jungla si iata de ce stau cuminte cu animalele mele. Caut limbajul unic al universului si inca n-am descoperit piatra filozofala. Metalul meu topit mai multi...
am nevoie de aripi
de teodora gabor
adie tristețea peste mine și mă prăbușesc din nou în visare ca în acele zile de demult, când mă îmbătam din râsul orelor ce le treceam lângă ochii tăi... și nu mă gândeam că sfârșitul e în fiecare...
Prisma de sticlă
de dragos moldovan
În sfârșit, prinsesem un moment singuri. Prietena mea era pe undeva, pe afară, iar viitorul ei soț tocmai ieșise până la mașina parcată în fața casei. M-am uitat în ochii ei. Am citit aceeași bucurie...
Simfonia autodistrugerii
de Lucian Gheorghe
Nu mai pot! aș fi vrut să urlu în pâlnia durerii, dar rafalele de tăcere ce-mi măturau creierul decelerat îmi înnodaseră gâtul alungit într-o triadă de nepătruns. Toate furtunile umane ce-mi...
ziua a patra
de Dumitru Sava
eram de față pot să jur că-ntocmai asta-mi spuse “alesesem neamul în stare să suporte totul multe urmau de făcut până la judecată dalb porumbel vânat de-un roi de fluturi roșii iscați poate de...